REFERENDUM PENTRU FAMILIE 2018, în Alba: S-au deschis secțiile de vot. Tot ce trebuie să ştii despre revizuirea Constituţiei, întrebarea de pe buletinul de vot, unde și cum votăm, contravenții și infracțiuni

Peste 300.000 de cetățeni, domiciliați în județul Alba, sunt așteptați sâmbătă și duminică la urne pentru a-și exprima opțiunea cu privire revizuirea Constituției. Pe lângă aceștia orice persoană aflată în trecere prin județ va avea posibilitatea să voteze după ce va fi înregistrat pe lista suplimentară.

*Statistici:

Pe listele din judeţ sunt înscrise 313.041 de persoane (inclusiv cei care împlinesc 18 ani în ziua votului), dintre care 286.135 dețineau cărți de identitate (conform raportării AEP din 5 octombrie 2018).

În municipiul reşedinţă de judeţ sunt 49 de secţii de votare iar în total, la nivelul judeţului sunt 439 de secţii de vot. Secţiile de votare sunt deschise, sâmbătă – 6 octombrie și duminică – 7 octombrie, între orele 7.00 şi 21.00.

–––––––––––––––––-

Referendumul pentru familie 2018 are la bază o inițiativă cetățenească demarată de Coaliția pentru Familie. Aceasta este prima inițiativă cetățenească demarată în România de la căderea comunismului în 1989.

Inițiativa vizează înlocuirea sintagmei „între soți” din art. 48, alin. (1) al Constituției cu „între un bărbat și o femeie”.

Referendumul pentru familie 2018. Potrivit expunerii de motive din proiectul de lege, acesta „își propune să înlăture orice echivoc pe care utilizarea termenului de «soți» (…) ar putea să-l aducă în conturarea noțiunii de «familie», a raportului dintre «familie» și dreptul fundamental al bărbatului și al femeii de a se căsători și a întemeia o familie”.

*Căsătoria în Codul Civil

Căsătoria este deja reglementată în articolul 277 din Codul civil, care interzice alte forme de conviețuire echivalente cu aceasta (căsătoriile și parteneriatele civile între persoane de același sex).

Organizațiile care apără drepturile omului văd în această inițiativă o restrângere a drepturilor minorității LGBT.
E oficial! Referendumul pentru familie se va desfășura în două zile, 6 și 7 octombrie

*Întrebarea referendum 2018

La referendum, cetățenii României vor răspunde la întrebarea „Sunteți de acord cu Legea de revizuire a Constituției României în forma adoptată de Parlament?”.

Alegătorii trebuie să răspundă „da” sau „nu”.

Forma întrebării este stabilită prin lege, respectiv articolul 7 din Legea nr. 3/2000, actualizată în 2018.

Indiferent de tema referendumului, dacă scopul e modificarea Constituției, întrebarea e una standard.

*Cheltuielile pentru referendum 2018

Pentru efectuarea cheltuielilor necesare pentru buna organizare şi desfăşurare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei, se suplimentează bugetul Ministerului Afacerilor Interne, al Autorității Electorale Permanente, al Serviciului de Telecomunicații Speciale, al Ministerului Afacerilor Externe, precum și al Secretariatului General al Guvernului, pentru Institutul Național de Statistică din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018. Suma alocată pentru organizarea referendumului este de 163,712 milioane de lei.

UNDE SE POATE VOTA?

Cetățenii vor vota la secția de votare unde sunt arondați, conform listelor electorale permanente. Delimitarea și numerotarea secțiilor de votare, precum și sediile acestora, vor fi aduse la cunoștința publicului de către primarii localităților și Autoritatea Electorală Permanentă.

Cetățeanul care, în ziua referendumului național, se află într-o altă localitate decât cea în care este înscris în lista electorală poate să își exercite dreptul de vot în localitatea respectivă, la orice secție de votare, urmând a fi înscris într-o lista suplimentară de către președintele biroului electoral al secției de votare, pe baza actului de identitate sau a adeverinței care ține loc de act de identitate.

Pentru alegătorii care se află în străinătate în ziua votării, Ministerul Afacerilor Externe organizează secţii de votare pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare şi institutele culturale din străinătate. Ministerul Afacerilor Externe poate organiza, cu acordul autorităţilor străine, secţii de votare şi în afara secţiilor de votare menționate mai sus.

CUM SE VOTEAZĂ ?

Au dreptul de a participa la referendum toți cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua referendumului inclusiv, cu excepția debililor sau a alienaților mintal puși sub interdicție, precum și a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

Accesul participanților la referendum în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare participant va prezenta biroului electoral al secției de votare actul de identitate sau adeverința care ține loc de act de identitate. Biroul electoral, după verificarea înscrierii în lista electorală sau după înscrierea în lista electorală suplimentară va înmâna participantului buletinul de vot și ștampila cu mențiunea „Votat”.

Participantul la referendum își va exprima voința în mod individual, într-o cabină închisă, aplicând ștampila „Votat” numai în unul dintre cele două pătrate ale buletinului de vot, corespunzător opțiunii sale.

După ce a votat, participantul la referendum va îndoi buletinul de vot, astfel ca pagina albă, care poartă ștampila de control, să rămână în afară, după care îl va introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă.

Ștampila încredințată pentru votare se restituie președintelui biroului electoral al secției de votare.

Președintele poate să ia măsuri ca staționarea celui care votează în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

Prezenta oricărei persoane în cabinele de vot în afara celei care votează este interzisă!

Participantul la referendum care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoțitor ales de el, în scopul de a-l ajuta.

Pentru persoanele netransportabile din cauză de boală sau invaliditate, la cererea celor aflați în această situație sau la cererea organelor de conducere ale instituțiilor sanitare sau de ocrotiri sociale, în care cei netransportabili se află internați, președintele biroului electoral al secției de votare desemnează din cadrul biroului un număr de membri care se deplasează cu o urnă specială și cu materialul necesar votării la locul unde se află cel în cauză, pentru a se efectua votarea.

CONTRAVENȚII

Constituie contravenții, potrivit art. 49 din Legea 3/2000, în măsura în care, potrivit legii, nu sunt infracțiuni, următoarele fapte:

– înscrierea, cu bună știință, a unei persoane în mai multe liste electorale ale localității de domiciliu; înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot;
– refuzul de a se conforma dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii din localul de vot și în împrejurimi;
– refuzul nejustificat de a înmâna buletinul de vot și ștampila de votare persoanei înscrise în listă și care prezintă actul de identitate, precum și înmânarea buletinului de vot unei persoane care nu prezintă acest act;
– părăsirea localului secției de votare înainte de stabilirea rezultatului referendumului și de semnarea procesului-verbal de către membrii biroului electoral al secției de votare;
– absența nejustificată a președintelui sau a membrilor birourilor electorale, stabiliți potrivit prevederilor prezentei legi, de la activitatea acestora;
– tipărirea fără drept, în vederea utilizării în ziua referendumului, de buletine de vot.

Contravențiile prevăzute la art. 49 lit. a)-d) se sancționează cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, iar cele prevăzute la lit. e) și f), cu amendă de la 1.000 la 5.000 lei.

Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 49 se face prin proces-verbal întocmit de:

– ofițerii și subofițerii de poliție, pentru faptele prevăzute la lit. a)-c) și f);
– președintele biroului electoral de circumscripție, pentru fapta prevăzută la lit. d);
– președintele biroului electoral, în cazul membrilor acestuia, precum și președintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul președinților – birourilor electorale ierarhic inferioare.

În cazul contravențiilor prevăzute la art. 49 lit. d) și e), odată cu încheierea procesului-verbal, agentul constatator va aplica și amenda.

Procesul-verbal de constatare a contravențiilor prevăzute la art. 49 lit. a)-c) și f) va fi înaintat judecătoriei în a cărei rază teritorială a fost săvârșită contravenția, care va aplica sancțiunea.

Bunurile destinate, folosite sau rezultate din săvârșirea contravențiilor prevăzute la art. 49 lit. f) se confiscă.

INFRACȚIUNI ELECTORALE PREVĂZUTE DE CODUL PENAL CARE SE APLICĂ ÎN MOD CORESPUNZĂTOR ŞI ÎN CAZUL FAPTELOR SĂVÂRŞITE CU PRILEJUL UNUI REFERENDUM

*Împiedicarea exercitării drepturilor electorale

– Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
– Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secției de votare se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

*Coruperea alegătorilor

– Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitării unor drepturi>
– Nu intră în categoria bunurilor prevăzute mai sus, bunurile cu valoare simbolică, inscripționate cu însemnele unei formațiuni politice.

*Frauda la vot

Fapta persoanei care votează:

– fără a avea acest drept;
– de două sau mai multe ori;
– prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.

Cu aceeași pedeapsă se sancționează utilizarea unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.

*Violarea confidențialității votului

Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepsește cu amendă. Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secției de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.

*Nerespectarea regimului urnei de vot

Deschiderea urnelor, înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, se pedepsește cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.

Încredințarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secției de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiții decât cele prevăzute de lege se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.

*Falsificarea documentelor și evidențelor electorale

Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Cu aceeași pedeapsă se sancționează și înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori de pe lista electorală suplimentară a unor persoane care nu figurează în această listă.

Tentativa la infracțiunile electorale se pedepsește.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI