Fosta mină de aur de la Baia de Arieş închisă pentru totdeauna în urma ecologizării La Almaşu Mare galeriile fostei mine de aur au fost betonate

Preşedintele Traian Băsescu insistă pe subiectul redeschiderii minelor de cupru, aur şi argint, inclusiv a celor din Munţii Apuseni. El spune că astfel România ar putea combate mult mai bine criza, în condiţiile creşterii preţului acestor metale neferoase pe piaţa internaţională dar şi a creării unui număr semnificativ de locuri de muncă pentru mineri. După ce sâmbătă Băsescu a spus că „avem obligaţia ca până la sfârşitul anului să redeschidem exploatările miniere închise, fie cu investitori, fie cu sprijin guvernamental”, luni, la învestirea Sulfinei Barbu în funcţia de ministru al Muncii, a reiterat acest lucru nuanţându-l: „Repet ce susţin de câteva săptămâni. Dincolo de menţinerea locurilor de muncă şi a investiţiilor existente, cea mai mare resursă de creare de locuri de muncă e la noi. Pe de o parte atragerea banilor europeni, pe de altă parte deschiderea de activităţi. Locul în care ne putem replia cel mai rapid pentru creare de locuri de muncă este mineritul care se adresează exploatărilor de aur, argint şi cupru şi în momentul de faţă redeschiderea exploatărilor nu mai necesită subvenţii. Vă cer un singur lucru, curaj”, le-a spus şeful statului miniştilor Guvernului Boc.
În Munţii Apuseni funcţionează în prezent o singură exploatare şi anume cea de cupru de la Roşia Poieni, propusă spre privatizare de Ministerul Economiei în această toamnă. În rest, cele unde se exploata aur, şi anume Roşia Montană, cea de la Baia de Arieş şi cea de la Almaşu Mare – Haneş sunt inactive încă din 2004 şi au fost incluse în programele guvernamentale de închidere şi ecologizare. În afară de Roşia Montană unde compania canadiană Gold Corporation prin S.C. Roşia Montană Gold Corporation S.A. intenţionează să exploateze aurul, fiind dispusă să investească milioane de dolari în exploatarea de suprafaţă a minereului, la celelalte două mine de aur reluarea activităţii este doar un vis frumos, aproape imposibil de realizat potrivit edililor.
lFosta mină de aur de la Baia de Arieş închisă pentru totdeauna
Spre exemplu, primarul oraşului Baia de Arieş, Gheorghe Bora, spune că în zonă tocmai s-a încheiat procesul de ecologizare a minelor, procedură în care s-a investit peste 40 de milioane de lei, bani de la Banca Mondială, ceea ce face ca reluarea exploatării pe vechile amplasamente să fie imposibilă. „Până la sfârşitul acestui an este imposibil să se reia exploatarea aurului la Baia de Arieş iar pe vechile amplasamente ale minei nu mai poate fi vorba de exploatare din cauza programului de ecologizare ce s-a desfăşurat aici şi care tocmai s-a încheiat. Vom fi monitorizaţi mulţi ani de acum încolo”, a precizat Bora. Edilul nu a exclus însă, pe viitor, posibilitatea exploatării aurului la suprafaţă. „Există spre Roşia Montană un lanţ muntos unde s-ar părea că mai sunt rezerve de aur şi acolo probabil că ar fi posibilă o exploatare de suprafaţă. Însă pentru aceasta este nevoie de prospecţiuni geologice, studii. Avem ceva discuţii în acest sens cu cei de la RMGC, să vedem dacă se vor materializa în vreun fel. Deschiderea unei mine în zonă ar fi binevenită pentru noi pentru că ar da de lucru la oameni, mai ales că avem mulţi specialişti mineri în zonă care între timp s-au recalificat în alte meserii şi fac naveta în alte judeţe”, a adăugat primarul din Baia de Arieş. Bora crede că ar fi de dorit ca statul român să fie cel care exploatează bogăţiile subsolului pentru a nu se mai repeta situaţia de la Roşia Montană. „Sunt susţinătorul investiţiei de la Roşia Montană, însă cu condiţia renegocierii contractului. Consider că acesta a fost semnat în detrimentul statului iar cele aproximativ 19 procente sunt prea puţine”, a concluzionat primarul.
lLa Almaşu Mare galeriile fostei mine de aur au fost betonate
Nici la Almaşu Mare, acolo unde până în 2004 a funcţionat o mină de aur, nu este posibilă reluarea exploatării cel puţin nu până la sfârşitul anului. Potrivit primarului Aron Zaharie aici majoritatea galeriilor au fost betonate, cu excepţia galeriei Haneş care este însă inundată. „Nu poate fi vorba despre reluarea exploatării în fostele galerii, ci doar dacă se face o nouă exploatare de suprafaţă, o altă investiţie”, a precizat primarul. El estimează că este vorba despre bani foarte mulţi, mai ales că patrimoniul fostei exploatări nu mai poate fi utilizat în condiţiile în care fostele clădiri sunt în administrarea unui lichidator judiciar care se chinuie de ani buni să le vândă şi nu reuşeşte. Ca şi la Baia de Arieş, la Almaşu Mare se bănuieşte că mai există aur, însă în ce cantitate, s-ar putea determina doar în urma unor prospecţiuni. „Ar fi bine dacă s-ar relua exploatarea, s-ar crea locuri de muncă”, a conchis Zaharie, care însă nu se arată prea încrezător că se va găsi cineva dispus să investească în mineritul din zonă.
Nici la Zlatna, acolo unde a funcţionat combinatul de prelucrare a minereului aurifer, activitatea legată de exploatarea aurului nu mai poate fi reluată, mai ales după ce s-au cheltuit multe milioane de euro de la Ministerul Mediului pentru ecologizarea zonei prin includerea Zlatnei în “Programul pilot pentru reabilitarea zonelor fierbinţi Zlatna şi Copşa Mică”. Ca urmare, toate aceste realităţi din teren transformă redeschiderea minelor de aur din Apuseni văzută de preşedintele Traian Băsescu ca o salvare a economiei României, într-un subiect de presă intens dezbătut. Dar, vorba multă, ca şi în cazul Proiectului Roşia Montană nu rezolvă problema. A venit vremea faptelor deoarece mineritul poate salva Ţara Moţilor. Există resurse, există proiecte, deci la muncă!
Ioana PITICARIU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI