Rămâi conectat

Actualitate

Recensământul populației 2022: Ce trebuie să faci pentru a te înregistra

Publicat

în

Recensământul populației 2022: Ce trebuie să faci pentru a te înregistra

Marți, 1 februarie, începe Recensământul Populației și Locuințelor din România, care se va desfășura exclusiv online.

„Este primul recensământ din istoria recensămintelor din România în care nu se va folosi hârtia în nicio etapă. El este conceput cu trei etape de desfăşurare, trebuie să le spunem pe toate ca să se înţeleagă mai bine felul în care se va desfăşura”, a declarat pentru Agerpres purtătorul de cuvânt al Institutului Naţional de Statistică, Vladimir Alexandrescu.

Elit - Gustul Desăvârșit

Instrucțiunile privind autorecenzarea se regăsesc pe site-ul INS.

Citește și: Recensământul 2022 începe ASTĂZI: La ce întrebări va trebui să răspundem

Recensământul începe prin preluarea datelor din surse administrative şi popularea bazei de date a RPL2021. Această etapă se încheie la 13 martie 2022, se arată în Hotărârea Comisiei Centrale pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2021 din 4 noiembrie 2020 şi OUG 39/2021.

Autorecenzarea prin metoda CAWI (on-line) este a doua etapă, care loc în intervalul 14 martie – 15 mai 2022.

Colectarea datelor de către recenzori, prin interviuri faţă în faţă, cu ajutorul tabletelor, pentru acele persoane/clădiri/locuinţe, pentru care nu s-a realizat autorecenzarea on-line, se va desfăşura în perioada 16 mai – 17 iulie 2022, în cea de-a treia etapă.

„Există două categorii de populaţie, cei care au adrese şi folosesc în mod curent sistemele de corespondenţă on-line intră pe adresa respectivă, completează chestionarul, iar la finalul înregistrării primeşte o confirmare a încheierii cu succes a operaţiunii şi, pe baza acestei confirmări va putea să beneficieze de acea zi liberă pe care, conform legii, statul o acordă celor care apelează la această metodă, pentru a încuraja recenzarea online. Pentru cei care nu au nici tehnologia necesară, nici adrese de e-mail şi de regulă nu folosesc instrumente de comunicare online, în fiecare localitate există puncte de autorecenzare asistată”, a explicat purtătorul de cuvânt al INS, Vladimir Alexandrescu.

„A treia etapă a recensământului, între 16 mai şi 17 iulie 2022, este o etapă în care colectarea se face în sistem clasic: un recenzor vine la fiecare persoană care trebuie să fie recenzată şi face înregistrarea ca atare pe baza declaraţiilor pe care le face persoana. Deosebirea faţă de recensămintele trecute este că, de această dată, nu va veni cu un formular de hârtie, ci va veni cu o tabletă şi înregistrarea datelor se va face pe tabletă”, a detaliat purtătorul de cuvânt al INS.

Prelucrarea datelor se va finaliza în octombrie 2023. Până atunci, vor fi publicate rezultatele provizorii (decembrie 2022). Publicarea rezultatelor definitive are loc în decembrie 2023.

La ce întrebări va trebui să răspunzi

În acest obiectiv național extrem de important, realizat sub aspect tehnico-metodologic de către Institutul Național de Statistică (INS), prin direcțiile județene de statistică, sunt angrenate și primăriile localităților, serviciile de evidență a populației, inspectoratele teritoriale de muncă, casele județene de pensii și multe alte instituții care vor conlucra în îndeplinirea amplei cercetări statistice.

Astfel, pentru clădiri, acestea vor cuprinde întrebări referitoare la tipul clădirii, anul construirii ei, materialele de construcție ale pereților exterior ai acesteia.

Pentru locuințe, vom fi întrebați cu referire la titlul sub care gospodăria ocuăã locuința, numărul gospodăriilor din locuință, numărul persoanelor din locuință, tipul locuinței, statutul acesteia, poziția sa în clădire, situația ocupării sale, forma de proprietate, numărul camerelor de locuit, existența băii, bucătăriei, a closetului cu apă, a instalației de canalizare, cea a sistemul de alimentare cu apă rece și caldă, a instalației de alimentare cu apă caldă și a instalației electrice.

Va trebui să precizăm dacă locuința noastră are un sistem de energie regenerabilă, este dotată cu instalație de aer condiționat, combustibilul folosit la gătitul zilnic, modul în care locuința este încălzită, tipul de echipament și combustibilul folosit pentru încălzirea sa, dar și dacă aceasta este termoizolată și reabilitată termic.

În legătură cu întrebările la nivel de persoană, chestionarele vor cuprinde întrebări din categoria caracteristicilor demografice – sex, data nașterii, starea civilă legală, anul căsătoriei, numărul copiilor născuți vii (doar pentru persoanele de sex feminin).

Una dintre secțiuni este dedicată efectelor pandemiei de COVID-19.

Românii sunt întrebați în ce măsură au fost afectați de pandemie, având 5 variante de răspuns: 1. deloc; 2. în mică măsură; 3. oarecum; 4. în mare măsură și 5. foarte mult.

Apoi va trebui să oferim informații privind migrația internă și internațională, cum ar fi să specificăm localitatea unde locuim în prezent, pentru câte luni am fost plecați din localitatea de recenzare, motivul absenței din localitatea de recenzare, locul nașterii, domiciliu, reședința anterioară, data stabilirii ultimei reședințe în România, data stabilirii în localitatea de recenzare, motivul stabilirii și cetățenia. Caracteristicile etnoculturale care se vor colecta vor cuprinde întrebări privind etnia căreia îi aparținem, care este limba maternă șii cărei religii îi aparținem.

Vom mai fi întrebați despre cel mai înalt nivel de educație absolvit, perioada, localitatea și instituția de învățământ terțiar absolvită, tipul de liceu absolvit și cel mai înalt nivel de educație urmat la momentul de referință al recensământului (acesta este ora „0.00” a zilei de 1 decembrie 2021). Caracteristicile economice vor cuprinde întrebări doar pentru persoanele de 15 ani si peste, ocupate sau care nu au mai lucrat vreodată si aici intrând caracteristicile activității curente, timpul de lucru, activitatea economică, ocupația, statutul profesional, localizarea geografică a locului de muncă, precizează Vremea Nouă.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Sorin Cîmpeanu: „Susțin mai multe ore de educație fizică în școli”

Publicat

în

Sorin Cîmpeanu: „Susțin mai multe ore de educație fizică în școli”

Ministrul Educației a declarat, în contextul celor mai recente declarații făcute de campionul mondial la înot, David Popovici, că „susținerea pe care am afirmat-o deja este pentru mai multe ore de educație fizică săptămânal”, vorbind despre faptul că această măsură s-ar aplica prin aprobarea până în septembrie 2023 a noilor planuri-cadru pentru liceu și a revizuirii „puternice” a planurilor cadru pentru învățământul primar și gimnazial.

Declarațiile au fost făcute la TVR Info.

Moderator: David Popovici, un fenomen, spunea în declarațiile lui că își dorește foarte mult ca tinerii, și nu doar tinerii, să facă mai mult sport. Ce se întâmplă, domnule ministru, cu orele de educație fizică din școli, se mai face educație fizică și sport în școli?

Elit - Gustul Desăvârșit

Sorin Cîmpeanu: „Tocmai ce v-am spus că în septembrie 2023 vom avea planuri cadru complete revizuite, complet noi la liceu și vor fi puternic revizuite cele din gimnaziu și învățământ primar. Planul cadru înseamnă lista disciplinelor și numărul de ore alocat săptămânal. În această listă a disciplinelor avem și educație fizică. Susținerea pe care am afirmat-o deja este pentru mai multe ore de educație fizică săptămânal. De altfel, aceste lucruri am avut plăcerea să le discut cu elevul, pentru că este un elev de mare excepție David, atunci când a fost la Ministerul Educației și a fost premiat, are o abordare foarte matură, ne-a rugat să facem în așa fel încât să susținem această disciplină, educatie fizică, în paralel cu alte discipline, nu în detrimentul altor altor discipline și am fost impresionat să de urarea lui că își dorește să facă performanță deosebită în înot, și asta o spunea acum câteva luni, în septembrie anul trecut, și că îmi dorește și mie să pot să fac reforma pe care multă lume o așteaptă în învățământ”.

În actualele planuri-cadru pentru liceu disciplina educație fizică și sport este în trunchiul comun cu câte o oră pe săptămână la clasele de liceu și câte două ore la clasele de gimnaziu.

În ciclul primar disciplina are câte 2 ore la toate clasele.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Raluca Turcan: „Pensiile speciale presupun 1,3 miliarde de lei pe an, impactul nu e mare”

Publicat

în

Raluca Turcan: „Pensiile speciale presupun 1,3 miliarde de lei pe an, impactul nu e mare”

Fostul ministru al Muncii, Raluca Turcan a declarat, luni, în emisiunea Talk News de la Profit News TV, că pensiile speciale presupun o cheltuială de 109 milioane de lei pe lună, undeva la 1,3 miliarde de lei pe an, comparativ cu pensiile bazate pe contributivitate pentru care se plătesc, lunar, 8 miliarde de lei pe lună.

Ea a precizat că bugetul pe pensii de anul acesta a început cu un deficit de 12 miliarde de lei. În plus, Turcan a menţionat că la începutul lunii septembrie avem jalon în PNRR să prezentăm o primă variantă a noii legi a pensiilor, iar până la finalul anului să finalizăm această lege. Despre creşterea pensiilor, ea a spus că decizia este una politică şi nu o anunţă ministrul Muncii, ci premierul.

”Bugetul pe anul acesta a început cu un deficit de 12 miliarde de lei, asa a fost prognozat. Din punctul meu de vedere şi din toate cifrele, acest deficit este în creştere, pentru că între timp s-au mai făcut majorări de pensii, susţinute din bugetul asigurărilor sociale, şi cred că acest deficit va creşte. De altfel, anul trecut am ajuns la un deficit total la bugetul asigurărilor sociale, de 7 miliarde de lei. Subvenţia a fost anul trecut de 17 miliarde, cel mai probabil anul acesta deficitul va fi tot pe acolo”, a arătat Raluca Turcan.

Elit - Gustul Desăvârșit

Ea a precizat că ”singura modalitate de reducere a deficitului este creşterea ocupării, pentru că doar în felul acesta creşte contributivitatea la bugetul asigurărilor sociale.

Turcan a menţionat că anvelopa totală a pensiilor, raportată la PIB, este în momentul de faţă pentru sistemul public de 7,5%.

”În PNRR, în condiţiile în care nu aveam majorare de inflaţie, pentru a ţine cheltuielile într-un anumit nivel (..) s-a agreat cu chiu cu vai procentul de 9,4%. Acest procent a fost în mai mare măsură asumat de ministrul Fondurilor Europene, decât de mine, ca ministru al Muncii. Eu atunci am pus la dispoziţie mai multe varinate, în mod categoric am spus că pensiile din sistemul de apărare şi ordine publică nu trebuie să intre în această discuţie pentru că ele nu sunt pensii speciale”, a arătat Raluca Turcan.

Fostul ministru a precizat că, în momentul de faţă, din bugetul de asigurări şi de stat sunt plătite două tipuri mari de pensii, cele din sistemul public, care înseamnă 8 miliarde de lei pe lună şi pensiile speciale, care includ 6 categorii mari şi late şi nu intră cei din apărare, parlamentarii sau primarii şi care presupun o cheltuială lunară de aproximaitv 109 milioane de lei.

”Impactul nu este foarte mare al pensiilor speciale. În aceşti 109 milioane intră şi magistraţii. (..) Aceste pensii speciale presupun o cheltuială de 109 milioane de lei pe lună, per ansamblu cred că undeva la 1,3 miliarde de lei pe an, acesta este impactul. Nu înseamnă că nu trebuie umblat şi acolo”, a mai spus ea.

Turcan a mai spus că ”avem ca jalon în PNRR ca la începutul lunii septembrie să fie prezentată o primă variantă în spaţiul public şi la finalul anului să fie gata o nouă lege a pensiilor, astfel încât să răspundă la cele două criterii de bază, contributivitate şi echitate”.

”Aşa este jalonul în PNRR. Nu ştiu care este situaţia la ministerul Muncii dar ştiu un lucru clar că orice ieşire din PNRR înseamnă o sancţiune financiară în banii care trebuie să ne vină de la PNRR”, a explicat Turcan.

Ea a precizat că nu ministrul muncii decide cu cât cresc pensiile, pentru că este vorba de o decizie eminamente politică, pe care o ia premierul.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Posturile de bugetari se DUBLEAZĂ la Cancelaria Premierului: Ce motive sunt invocate

Publicat

în

Posturile de bugetari se DUBLEAZĂ la Cancelaria Premierului: Ce motive sunt invocate

​Cancelaria Prim-Ministrului va avea competențe extinse, inclusiv drept de inițiativă legislativă, iar numărul maxim de posturi va fi de 103, exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetelor acestora, față de un număr de 57 de posturi în prezent, se arată într-un proiect de Hotărâre aflat luni pe masa Executivului.

Prin proiectul de act normativ se stabilesc măsuri de organizare și funcționare, precum și atribuțiile, numărul maxim de posturi, numărul și structura organizatorică ale Cancelariei Prim-Ministrului, structură cu personalitate juridică, în subordinea Prim-ministrului și în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

În nota de fundamentare, se arată că în prezent, Cancelaria Prim-ministrului are un număr de 57 de posturi formate din funcționari publici și personal contractual.

Elit - Gustul Desăvârșit

Prin actul normativ aflat luni pe agenda Guvernului, numărul maxim de posturi al Cancelariei Prim-Ministrului va fi de 103, exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetelor acestora.

Alte modificări:

  • În cadrul Cancelariei Prim-Ministrului îşi desfăşoară activitatea unul sau mai mulţi secretari de stat şi consilieri de stat, precum şi directorul de cabinet al Prim ministrului, cu rang de secretar de stat, numiţi, respectiv eliberaţi din funcţie prin decizie a Prim-ministrului.
  • În cadrul Cancelariei Prim-ministrului își desfășoară activitatea purtătorul de cuvânt al Guvernului, secretar de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului.
  • Atribuțiile funcționale și domeniile de competență ale secretarilor și consilierilor de stat se stabilesc prin Ordin al șefului Cancelariei, cu acordul Prim-ministrului;
  • Numărul maxim de posturi al Cancelariei Prim-Ministrului este de 103, exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetelor acestora.
  • Personalul Cancelariei Prim-Ministrului este format din funcționari publici și personal contractual.
  • Personalul Cancelariei Prim-Ministrului este salarizat în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile personalului plătit din fonduri publice.
  • În cadrul Cancelariei Prim-ministrului îşi desfăşoară activitatea Consiliul consultativ, organ colectiv din care fac parte personalități reprezentative ale mediului academic, de afaceri şi ale societății civile, cu rol de a emite propuneri, opinii și analize în domeniul de competenţă al Cancelariei Prim-ministrului.
  • Activitatea membrilor Consiliului consultativ este neremunerată.
  • Pe lângă cele două direcții, respectiv Direcția Protocol și Relații Internaționale și Direcția Comunicare și Relații cu Presa, se prevede și organizarea direcțiilor suport, respectiv Direcția asigurare resurse și Compartimentul Juridic, precum și Serviciul evaluare, analiză și coordonare strategică, având în vedere rolul esențial al Cancelariei Prim-Ministrului, acela de coordonare interinstituțională pentru asigurarea unei abordări integrate și coerente a actului de guvernare, în acord cu Programul de Guvernare în vederea corelării priorităților guvernamentale şi o mai bună evidență a stadiului de implementare.

Cancelaria Prim-Ministrului este condusă de şeful Cancelariei, cu rang de ministru, numit şi eliberat din funcţie prin decizie a prim-ministrului. Șeful Cancelariei Prim-Ministrului are calitatea de ordonator terțiar de credite.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare