Recensământul populaţiei
După recensământ, România va avea o populaţie mai mică, mai îmbătrânită, se va constata depopularea ruralului şi creşterea numărului de locuitori din marile aglomeraţii urbane. În premieră, migraţia fără schimbare de domiciliu, dar permanentă, va influenţa statisticile privind populaţia. Recensământul european, care se desfăşoară anul acesta în toate cele 27 de state ale Uniunii şi pe reguli comune, va surprinde plecările la muncă în străinătate. Românii care lucrează afară de mai mult de 12 luni şi nu au de gând să se întoarcă dispar din populaţia României şi vor fi cuprinşi în populaţia statelor unde s-au stabilit.
lÎntrebările din formulare
PERSOANĂ
1. Date de identificare: nume, prenume, CNP, dacă e persoană fără adăpost
2. Caracteristici demografice: sexul, data naşterii, starea civilă de drept şi de fapt (căsătorit, necăsătorit, văduv, divorţat, uniune consensuală, număr copii)
3. Migraţie internă şi internaţională: situaţia persoanei în prezent – prezentă sau temporar absentă (caz în care formularul se comptetează de către rudele rămase), perioada absenţei temporare, unde se află persoana absentă, motivul absenţei, reşedinţa şi domiciliul, reşedinţe anterioare sau reşedinţe în străinătate, cetăţenie
4. Caracteristici etno-culturale: etnia, limba maternă, religia
5. Caracteristici educaţionale: şcoala absolvită sau pe care o urmează (dacă e sau nu în sistem Bologna, dacă are sau nu masterat sau doctorat), forma de proprietate a şcolii (de stat sau privată), dacă persoana recenzată foloseşte internetul
6. Caracteristici economice: statutul actual (ocupat, şomer, elev, pensionar, casnică, în întreţinerea altei persoane etc.), timpul de lucru, ocupaţia şi statutul profesional (angajat, angajator, pe cont propriu etc.), locul de muncă, localizarea geografică a locului de muncă raportat la reşedinţă, tipul sectorului de muncă
7. Dificultăţi în desfăşurarea activităţii curente: vedere, auz, locomotorii, de memorare, de îngrijire proprie, de comunicare.
LOCUINŢĂ ŞI CLĂDIRE
1. Numărul gospodăriilor din locuinţă
2. Numărul persoanelor din locuinţă: prezente, temporar absente, plecate pe perioadă mai lungă sau temporar prezente
3. Tipul locuinţei: convenţională, mobilă, proprie etc.
4. Statutul locuinţei: permanentă, secundară, casă de vacanţă
5. Situaţia ocupării locuinţei: ocupată, pentru uz sezonier sau secundar, de vânzare, de închiriat, de demolat etc.
6. Poziţia locuinţei în clădire: subsol, demisol, parter, mezanin, etaj, mansardă
7. Câte niveluri are locuinţa
8. Forma de proprietate: privat particulară, de stat, privat de grup, cooperatistă, asociativă, a cultelor religioase
9. Camere de locuit, număr şi suprafaţă
10. Utilităţi: bucătărie, baie, WC – aflate în locuinţă sau în afara locuinţei; alimentare cu apă, apă caldă, canalizare, instalaţie electrică, aer condiţionat, modul de încălzire, tipul ferestrelor, calitatea reabilitării termice
11. Despre clădire: numărul de locuinţe care o compun, topul (individuală, duplex, bloc, nerezidenţială etc.), anul construirii, numărul de etaje, materialul de construcţie, localizarea faţă de împrejurimi.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Societate
Cireșele, fructe dulci cu beneficii impresionante pentru sănătate: Pentru tratarea căror afecțiuni este recomandat consumul
Cireșele, fructe dulci cu beneficii impresionante pentru sănătate: Pentru tratarea căror afecțiuni este recomandat consumul Originile cireşului se pierd în preistorie, fiind un pom fructifer cu un areal imens, care porneşte de undeva din Japonia şi ajunge pe coastele Africii şi până în nordul Europei. În lume, există zeci de soiuri de cireşe, de la […]
15 iunie 1889, ziua în care Mihai Eminescu, poetul național, a murit Data şi locul naşterii lui Mihai Eminescu au fost acceptate ca fiind pe 15 ianuarie 1850, în Botoşani, deşi informaţiile privind acest subiect variază. În data de 15 iunie 1889, a încetat din viaţă Luceafărul poeziei româneşti, poetul Mihai Eminescu. Născut Mihail Eminovici, […]
VIDEO| 35 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990: 4 morți și 1.300 de răniți în timpul violențelor din Piața Universității
35 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990: 4 morți și 1.300 de răniți în timpul violențelor din Piața Universității Se împlinesc 35 de ani de când minerii au ajuns în Bucureşti şi au început şirul de violenţe împotriva demonstranţilor care ocupaseră Piaţa Universităţii. Patru oameni au fost declarați morți oficial şi peste […]