Reabilitarea faţadelor deteriorate devine obligatorie

Clădirile cu faţade deteriorate vor intra obligatoriu în reabilitare. Este vorba de acele clădiri a căror faţade deteriorate pun în pericol sănătatea, viaţa, integritatea fizică şi siguranţa populaţiei şi care pot afecta calitatea mediului înconjurător, a cadrului urban construit şi a spaţiilor publice urbane.
Prin apariţia Legii 153/2011 deţinătorii de orice fel de clădiri degradate sunt obligaţi ca din proprie iniţiativă să ia măsuri de realizare a lucrărilor de intervenţie pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor.
Aceste lucrări pot consta în:
– lucrări de reparare/refacere a zidăriilor/pereţilor exteriori;
– lucrări de reparare/refacere a finisajelor exterioare, precum tencuieli, zugrăveli, vopsitorii, placaje şi altele asemenea;
– lucrări de reparare/refacere a sistemului de acoperire;
– lucrări de reparare/refacere a tâmplăriei exterioare şi a elementelor exterioare funcţionale, precum balcoane, logii, bovindouri, aticuri, cornişe şi altele asemenea;
– lucrări de reparare/refacere a elementelor de plastică arhitecturală, precum brâuri, ancadramente, bosaje, profiluri şi altele asemenea;
– lucrări de demontare a instalaţiilor şi echipamentelor montate aparent pe faţade/acoperiş, precum şi remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de intervenţie.
Finanţarea proiectării şi executării lucrărilor de intervenţie prevăzute se asigură, pe cheltuiala proprie, de către deţinătorii clădirilor.
Administraţia publică locală poate asigura prin bugetul local, prin excepţie, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie:
a) preluarea integrală a cheltuielilor aferente lucrărilor de intervenţie corespunzătoare cotei proprietarilor de locuinţe aflaţi în imposibilitate de a asigura sumele ce le revin, la cererea acestora, ca măsură de protecţie socială, dacă proprietarii fac dovada că realizează venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câştigul salarial mediu net lunar pe economie;
b) preluarea integrală a cheltuielilor aferente lucrărilor de intervenţie în situaţia în care lucrările de intervenţie necesare nu au fost executate sau au fost începute, dar nu au fost finalizate, în termenele notificate, precum şi în situaţia în care deţinătorii notificaţi refuză executarea lucrărilor de intervenţie în condiţiile şi la termenele notificate, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul local, cu condiţia constituirii dreptului de creanţă şi a recuperării cheltuielilor de la deţinătorii notificaţi, în condiţiile legii, până la data recepţiei finale a lucrărilor de intervenţie executate;
c) cofinanţarea cheltuielilor aferente lucrărilor de intervenţie la clădirile amplasate în zone construite protejate sau în centrele istorice ale localităţilor, definite în condiţiile legii.
Condiţiile de selecţie şi de preluare a cheltuielilor, precum şi măsurile necesare în vederea recuperării de la deţinătorii notificaţi a cheltuielilor efectuate de la bugetul local se stabilesc şi se aprobă prin hotărâre a consiliului local.
De asemenea, asociaţiile de proprietari – persoane juridice fără scop patrimonial – şi proprietarii locuinţelor unifamiliale – persoane fizice au dreptul de a beneficia de credite bancare acordate de instituţii de credit, cu garanţie guvernamentală şi cu dobândă subvenţionată, în condiţiile legii 153/2011.
Pentru executarea acestor lucrări există şi o serie de facilităţi specificate de cadrul legislativ:
a) emiterea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire este scutită de taxă;
b) autorizaţia de construire se emite fără prezentarea extrasului de plan cadastral şi a extrasului de carte funciară de informare;
c) acordul primarului prevăzut la pct. 6 lit. b) teza a doua şi avizul tehnic prealabil prevăzut la pct. 1 lit. d) subpct. 1 se emit cu titlu gratuit;
d) scutirea de la virarea cotei de 0,7% şi a cotei de 0,1%, după caz, către Inspectoratul de Stat în Construcţii, precum şi a cotei de 0,5% către Casa Socială a Constructorului, din cheltuielile cu lucrările de intervenţie;
e) scutirea de la plata impozitului pe clădiri pentru o perioadă de 5 ani consecutivi, cu începere din anul fiscal în care se efectuează recepţia la terminarea lucrărilor.
În perioada imediat următoare Primăria Alba Iulia va întreprinde toate demersurile legale ce îi revin pentru inventarierea clădirilor şi identificarea proprietarilor, dar şi stabilirea regulamentului de intervenţie. Informaţii suplimentare se pot obţine de la Direcţia Urbanism din cadrul Primăriei Alba Iulia.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI