Mai aveţi zile de concediu din 2021 şi vreţi să nu le pierdeţi? Vedeţi aici ce se întâmplă cu perioada de concediu de odihnă neefectuată

Discuţiile legate de ceea ce se întâmplă cu concediile de odihnă apar frecvent în rândul angajaţilor când aceştia constată că nu şi-au efectuat toate zilele de concediu disponibile pentru anii anteriori.

Angajaţii care nu şi-au luat cele 20 de zile legale minime de concediu de odihnă în 2021 pot solicita angajatorului să le acorde până la jumătatea anului 2023.

Ce prevede Codul muncii pentru angajaţi, în ceea ce priveşte concediile de odihnă:

Art. 144. Intangibilitatea dreptului la concediu de odihnă
(1) Dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor.
(2) Dreptul la concediu de odihna anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari.

Art. 146. Efectuarea si compensarea concediului de odihnă
(1) Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an.
(2) In cazul in care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau partial, concediul de odihna anual la care avea dreptul in anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei in cauza, angajatorul este obligat sa acorde concediul de odihna neefectuat intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul urmator celui in care s-a nascut dreptul la concediul de odihna anual.
(3) Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca.

Conform prevederilor Codului Muncii, zilele de concediu neefectuate în anul 2021 se pot lua până la data de 30 iunie 2023.

GREVA profesorilor din România: Se caută soluţii privind încheierea situaţiilor şcolare la clasele a XII-a

Ministerul Educaţiei anunţă pentru astăzi o întâlnire cu reprezentanţii elevilor, ai părinţilor şi ai sindicatelor, pentru a găsi soluţii privind încheierea situaţiilor şcolare la clasele a XII-a, scrie Rador.

Secretarul de stat Sorin Ion a declarat la Radio România Actualităţi că prioritară este în acest moment organizarea la termen a examenului de Bacalaureat. El nu a exclus, însă, modificarea acestor date dacă nu se ajunge la un consens. Mai multe detalii pe această temă în radiojurnalul orei 10:00.

Elevii ar fi trebuit să se întoarcă în clase marți, 6 iunie, după minivacanța de Rusalii, dar școlile vor rămâne închise din cauza grevei generale. Sindicatele din învățământ au respins toate propunerile făcute până acum de Guvern, iar acțiunea de protest intră în a treia săptămână. Secretarul general FSLI, Cornelia Popa Stavri care este și profesoară a declarat la Euronews România că liderii sindicali vor continua și marți greva declanșată în urmă cu trei săptămâni.

”Semnalul pe care-l avem de la colegii noștri lideri de sindicat este că greva continuă și mâine (n.red – marți). Deci noi ne menținem procentul de lucru, fără nicio discuție. Mâine (n.red – marți) este o zi de lucru, mâine (n.red – marți) sperăm ca Guvernul să respecte articolul 162 din legea Dialogului Social care spune foarte clar ca în timpul grevei părțile au obligația de a continua negocierile în vederea soluționării revendicărilor care formează obiectul conflictului colectiv de muncă”, a menționat Cornelia Popa Stavri.

Cum poți face compost acasă? Din ce alimente se face și ce alte obiecte poți folosi

Puțini oameni știu că multe dintre alimentele pe care le aruncă pot fi transformate în compost.

Iată ce este compostul și cum îl poți obține din resturile alimentare.

Ce este compostul?

Compostul este o formă de îngrășământ organic obținut prin procesul de descompunere a materiilor organice. Această descompunere se realizează în mod natural prin acțiunea bacteriilor, fungilor și a altor organisme microscopice.

Compostul este obținut prin amestecarea și compostarea resturilor vegetale și animale, cum ar fi frunzele căzute, resturile de legume și fructe, resturile de iarbă tăiată, paie, gunoi de grajd și alte materiale organice similare. În timpul procesului de compostare, microorganismele descompun aceste materii organice în nutrienți valoroși, cum ar fi azotul, fosforul și potasiul.

Acest îngrășământ natural obținut prin compostare are multiple beneficii. Compostul îmbunătățește structura solului, crește capacitatea de reținere a apei, stimulează activitatea microbiană benefică, furnizează nutrienți plantelor și ajută la menținerea echilibrului pH-ului în sol. De asemenea, folosirea compostului în grădină reduce necesitatea de a utiliza îngrășăminte chimice și contribuie la reducerea cantității de deșeuri organice care ajung la gropile de gunoi.

Cum poți face compost acasă

Realizarea propriului compost poate părea dificilă pentru cei care se gândesc că au nevoie de aparate scumpe, sau de cunoştinţe în agricultură. Ei bine, nu este chiar așa. Îți poți face propriul compost chiar dacă locuiești într-un apartament la oraș și nu ai propria grădină.

Trebuie precizat că atunci când produci compost acasă folosind următoarea metodă, poți utiliza resturi de fructe și legume, coji de ouă, zaț de cafea, pliculețe de ceai și chiar tăieturi de la plantele de apartament. Toate acestea pot fi adăugate în compostul tău. Este important să ai în vedere că unele materiale mai rezistente, cum ar fi cojile de ananas, citricele și sâmburii de avocado, se descompun mai lent decât altele, conform Oddbox.co.uk.

Evită să adaugi grăsimi, carne, pește, ulei sau produse lactate. În cazul în care totuși dorești să faci compost din aceste alimente, poți încerca metoda foarte simplă a compostului Bokashi, însă va trebui să ai un spațiu exterior în care să îngropi compostul ulterior.De ce ai nevoie pentru a face compost

Pentru a produce compost în casă, ai nevoie de un recipient cu capac. Recipientul poate fi suficient de mic încât să încapă pe blatul de bucătărie, sau suficient de mare, în funcție de spațiul pe care îl ai la dispoziție și de cantitatea pe care vrei să o folosești. Un coș obișnuit sau o cutie de plastic cu capac închis sunt perfecte.

Mai ai nevoie de un spațiu în care să amplasezi coșul de compost, ar fi sub sub chiuvetă sau într-un colț mai retras al bucătăriei tale. De asemenea, e nevoie de un burghiu pentru a face găuri în coș, un sac mic de pământ de sol, dar și de materiale uscate, cum ar fi ziare vechi sau cartoane rupte de la rolele de hârtie igienică.

După ce ai făcut rost de materialele necesare, începe prin a face găuri în capacul recipientului. Acest lucru permite circulația aerului, ceea ce încurajează microorganismele să descompună resturile alimentare.

Pentru a evita musculițele de fructe, poți acoperi găurile cu un material permeabil, precum țesătura de cânepă. Pune un strat de pământ de sol în partea de jos a recipientului, după care adaugă un strat de ziare mărunțite și apoi adaugă resturile de bucătărie deasupra. Materialele uscate ajută la menținerea echilibrului între umed și uscat în compost și împiedică apariția unui miros neplăcut. Închide ermetic recipientul cu capacul și lasă-l să-și facă magia.

Adaugă resturile alimentare în coș pe măsură ce avansezi. Taie bucățile mai mari de alimente în bucăți mai mici, cu cât bucățile sunt mai mici, cu atât se vor descompune mai repede. Când adaugi resturi alimentare, trebuie să adaugi și materiale uscate, precum ziare mărunțite.

Ca regulă generală, ai nevoie de un echilibru bun între materiale uscate, bogate în carbon, precum ziare, bucăți de carton, frunze uscate, coji de ouă, filtre de cafea sau bucăți de lemn, și materiale verzi (resturile tale alimentare) care furnizează azot. Un compost sănătos trebuie să conțină mult mai mult carbon decât azot. O regulă simplă este să folosești o treime materiale verzi și două treimi materiale uscate.

Adaugă pulbere pentru sol și amestecă compostul o dată pe săptămână.

Timpul necesar pentru ca compostul să fie gata poate varia între 6 săptămâni și câteva luni, în funcție de dimensiunea coșului de compost. Va avea o culoare închisă și un miros pământos.

Un miros neplăcut nu este un semn bun! Adaugă mai multe materiale uscate bogate în carbon, precum ziare (menționate mai sus), pentru a echilibra materialele verzi și umede. De asemenea, poate fi necesar să faci mai multe găuri în capac.

Cum poate fi folosit compostul

Poți folosi compostul pentru a replanta resturile de legume pe care le ai în casă. Pentru a-l folosi, amestecă-l cu pământ obișnuit. Plantele care au rădăcini pot tolera mai mult compost decât semințele. Așadar, aici utilizează o parte compost și două părți pământ.

De asemenea, mai poți folosi compostul pentru a revigora plantele aflate în ghiveci. Îndepărtează câțiva centimetri din pământul din ghiveci și adaugă compostul. Poți face acest lucru și pentru plantele de apartament.

Din ce alimente se face compostul

Există o varietate de alimente care pot fi utilizate pentru a face compost. Iată câteva exemple:

Resturi de legume și fructe: bucățile de legume și fructe, cojile, semințele, cojile de cartofi, de mere, de pere etc.

Coji de ouă: cojile de ouă zdrobite adaugă calciu și alte minerale în compost.

Zaț de cafea și pliculețe de ceai: acestea pot fi adăugate în compost pentru a furniza azot și alte substanțe benefice.

Frunze și iarbă tăiată: acestea pot fi folosite pentru a adăuga material vegetal verde și umed în compost.

Paie și fân: aceste materiale uscate și fibroase sunt utile pentru menținerea echilibrului dintre umed și uscat în compost.

Resturi de pâine și cereale: bucățile mici de pâine sau cereale pot fi adăugate în compost, dar trebuie să fie utilizate cu moderare.

Coji de nuci: cojile de nuci, cum ar fi alune, migdale sau nuci, se pot descompune în compost.

Care sunt beneficiile compostului?

Compostul homemade are o mulțime de beneficii, potrivit Epa.gov. Iată câteva dintre acestea:

Reducerea deșeurilor alimentare

Compostul făcut în casă oferă o modalitate eficientă de a reduce cantitatea de deșeuri alimentare care ajung la gropile de gunoi. Prin compostarea resturilor de legume, fructe și alte materii organice în loc să le arunci, poți transforma aceste deșeuri într-un îngrășământ valoros.

Economisirea banilor

Prin producerea propriului compost, nu mai este nevoie să cumperi îngrășăminte comerciale. Acest lucru poate duce la economii semnificative pe termen lung.

Îmbunătățirea solului din grădină

Compostul făcut în casă este o sursă excelentă de substanțe nutritive pentru sol. Îl poți adăuga în grădină pentru a îmbunătăți fertilitatea solului, a hrăni plantele și a promova creșterea sănătoasă.

Reducerea necesității de îngrășăminte chimice

Utilizarea compostului făcut în casă poate reduce sau chiar elimina necesitatea utilizării îngrășămintelor chimice în grădină. Compostul furnizează o gamă completă de nutrienți și ajută la menținerea echilibrului natural al solului.

Protejarea mediului înconjurător

Prin compostarea resturilor de bucătărie acasă, contribui la reducerea impactului asupra mediului înconjurător. Se reduce cantitatea de deșeuri care trebuie transportate și eliminată în gropile de gunoi, iar îngrășămintele organice înlocuiesc îngrășămintele chimice poluante.

Sursa: stirileprotv.ro