RAPORT CIAS provizoriu, la un an de la ACCIDENTUL AVIATIC din Apuseni. Motoarele nu aveau anomalii tehnice. Investigaţia continuă

Luni, 19 ianuarie, la aproape un an de la ACCIDENTUL AVIATIC din  APUSENI,  Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile a făcut public raportul provizoriu privind cauzele accidentului.

Investigaţia este în curs de finalizare, iar din datele obţinute până în prezent rezultă că nu au fost detectate anomalii tehnice la motoarele aeronavei, la analiza făcută de producătorul acestora.

Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS) arată, într-o declaraţie provizorie, publicată luni, că investigaţia privind accidentul de aviaţie produs în 20 ianuarie 2014, în judeţul Alba, este în curs de finalizare şi prezintă toate etapele parcurse până în prezent, precum şi etapele pe care urmează să le parcurgă până la finalizarea raportului.

„Având în vedere că în data de 20 ianuarie 2015 se împlineşte un an de la producerea accidentului de aviaţie, în care a fost implicată aeronava de tip BN-2A-27 Islander, înmatriculată YR-BNP, iar investigaţia privind siguranţa este în curs de finalizare, în conformitate cu art. 16 pct. (7) al Regulamentului (UE) nr. 996/2010, CIAS emite această declaraţie provizorie cu scopul de a aduce la cunoştinţa opiniei publice stadiul în care se află investigaţia şi oferirea unei imagini de ansamblu asupra etapelor ce urmează a fi parcurse pentru finalizarea acesteia”, arată sursa citată.

Comisia de investigaţie privind siguranţa aviaţiei civile a parcurs, până în prezent, mai multe etape, prima dintre acestea fiind notificarea despre producerea accidentului transmisă organizaţiilor ICAO (International Civil Aviation Organization), EASA (European Aviation Safety Agency), Organismele de investigaţii similare CIAS ale Statului de fabricaţie al aeronavei AAIB-UK (Air Accidents Investigation Branch – United Kingdom) şi Statului de fabricaţie al motoarelor NTSB – USA (National Transportation Safety Board – United States of America). Cele două organisme de investigaţii au desemnat câte un reprezentant acreditat, iar aceştia s-au alăturat comisiei de investigaţie privind siguranţa aviaţiei civile numite de CIAS.

În investigaţie, specialiştii Comisiei au examinat epava şi locul producerii accidentului, au analizat, în colaborare cu reprezentantul acreditat al AAIB – Marea Britanie, datele înregistrate pe GPS-ul găsit la bordul aeronavei, precum şi conformitatea sistemului ELT (Emergency Locator Transmitter) faţă de documentaţia tehnică de instalare, starea de funcţionare, precum şi momentul şi modul de rupere al antenei de 406,025 MHz.

Specialiştii au studiat sistemul de căutare şi salvare, în limita competenţelor CIAS, prin analizarea legislaţiei în vigoare, analizarea documentelor puse la dispoziţie de către CC-SAR Romatsa, intervievarea personalului din cadrul CC-SAR, analizarea documentaţiei internaţionale de referinţă şi a fost întocmit un document intern care va fi utilizat în intocmirea raportului final.

De asemenea, au fost analizate condiţiile meteo în care s-a desfăşurat misiunea de zbor, prin studierea hărţilor cu datele meteorologice reale observate la staţiile meteorologice din reţeaua ANM, imaginilor radar provenite de la reţeaua meteorologică naţională radar, imaginilor transmise de satelitul meteorologic geostaţionar pentru Europa, METEOSAT-10 şi a materialelor de prognoză emise de ROMATSA.

Starea de funcţionare a motoarelor la momentul producerii accidentului a fost analizată prin intermediul reprezentantului acreditat al NTSB, în laboratorul producătorului, respectiv Lycoming Engines din SUA.

„În raportul întocmit, producătorul motoarelor a menţionat că nu a detectat anomalii tehnice care să indice afectarea puterii motoarelor în condiţiile de testare”, a precizat CIAS.

Comisia de investigaţii urmează să parcurgă mai multe etape, în vederea întocmirii raportului final în cazul accidentului din Apuseni, respectiv: elaborarea unui document intern privind starea de funcţionare a staţiilor de radiocomunicaţii montate pe aeronavă; analiza zborului din punct de vedere al controlului traficului aerian, analiză ce se efectuează împreună cu un expert cooptat de la Eurocontrol; integrarea în draftul de raport final a informaţiilor relevante din toate analizele şi expertizele efectuate; redactarea şi validarea draft-ului de raport final, în conformitate cu procedurile interne CIAS, elaborate în temeiul prevederilor Anexei 13 ICAO.

„După parcurgerea etapelor menţionate, CIAS va transmite draftul Raportului Final către statele implicate şi către EASA, în conformitate cu prevederile art. 16, pct. (4) al Regulamentului (UE) nr. 996/2010. Pentru transmiterea punctelor de vedere, aceştia au la dispoziţie, conform legislaţiei, un termen maxim de 60 zile de la data primirii documentului. După primirea răspunsurilor de la reprezentanţii acreditaţi şi EASA, CIAS va întocmi Raportul Final în care va integra sau anexa, după caz, eventualele puncte de vedere ale acestora”, se mai arată în documentul citat.

Raportul final va fi adus la cunoştinţa victimelor şi rudelor acestora sau asociaţiilor acestora, va fi postat pe site-ul oficial al instituţiei şi vor fi notificate toate părţile implicate, în conformitate cu articolul 16,l alineatul 8 al Regulamentului UE nr. 996/2010, a precizat CIAS.

„CIAS, prin emiterea Raportului Final al investigaţiei privind siguranţa aviaţiei civile nu urmăreşte stabilirea de vinovaţi sau vinovăţii, ci are ca unic obiectiv determinarea reală a cauzelor şi împrejurărilor care au dus la producerea accidentului şi emiterea unor recomandări de siguranţă, urmărind ca prin implementarea acestora să se prevină producerea unor evenimente similare. Investigaţiile privind siguranţa sunt independente, distincte de orice proceduri judiciare sau administrative destinate stabilirii culpei sau răspunderii şi nu aduc atingere acestor proceduri”, se mai arată în documentul citat.

Pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion şi-au pierdut viaţa în accidentul aviatic produs în 20 ianuarie 2014, în munţii Apuseni, într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba.

În accident au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul „Sfânta Maria” şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor. Echipa medicală din avion mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral.

Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore şi la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici.

În dosarul accidentului din Apuseni, procurorii Parchetului instanţei supreme au dispus începerea urmăririi penale pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi neglijenţă în serviciu, dar şi pentru neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă şi încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu.

În perioada februarie 2014 – ianuarie 2015, au fost audiate, pe parcursul a 2.354 ore de anchetă, 209 persoane din care trei părţi civile şi 206 martori, potrivit Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Martorii audiaţi sunt din cadrul Ministerului Transporturilor, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Sănătăţii, Administraţiei Române a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA), spitalelor judeţene Alba, Cluj şi Oradea, Spitalului Municipal Beiuş, Institutului Clinic Fundeni, Spitalului Clinic „Sf. Maria” Bucureşti, Agenţiei Naţionale de Transplant, Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă, ocoalelor silvice Horea, Gilău etc., Asociaţiei Salvatorilor Montani Bihor, serviciilor publice judeţene Salvamont Alba şi Cluj, Blue Air etc.

De asemenea, printre martori au fost şi locuitori ai comunelor Horea, Albac, Poiana Horea, Beliş etc., care au acţionat în sprijinul echipelor de căutare şi salvare a supravieţuitorilor accidentului aviatic. În acelaşi timp, s-au solicitat relaţii de la peste 40 de instituţii ale statului.

La solicitarea Secţiei parchetelor militare, Comisia Superioară Medico-Legală din cadrul INML a transmis procurorilor militari raportul de expertiză medico-legală privind-o pe victima Aurelia Ion.

În prezent, se aşteaptă depunerea de către Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile a Raportului de investigaţie tehnică a accidentului aviatic din data de 20 ianuarie 2014, a precizat PICCJ.

Sursa: mediafax

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI