Rămâi conectat
Alba Music and Film Festival 2022

Ştirea zilei

Puterile suzerane moştenirea lui Alexandru Ioan Cuza

Redactia Ziarului Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Toate acestea s-au coagulat şi întrepătruns începând cu războaiele austro-ruso-turce în secolul al XVIII-lea, râvnind la bogăţiile Moldovei şi Ţării Româneşti, entităţi statale cu posibilităţi reduse de apărare în faţa poftelor marilor puteri Turcia, Franţa, Anglia, Austria. Dominaţia otomană nu le-a asigurat o respiraţie adecvată în contextul acestor expansiuni, nici n-a putut să le scutească de spolieri economice, politice. Turcocraţia a făcut din domnitorii români nişte slujbaşi credincioşi curţii, sultanului. Importanţa Principatelor pe scena politică a Europei de Sud se reliefează după 1821, 1828 când Rusia devine o aşa-zisă putere protectoare. În prim plan se evidenţiază strategii ale unificării celor două ţări, bazate pe comunitatea de limbă, cultură, experienţă istorică, origine a românilor.

Citește și: Reformele lui Alexandru Ioan Cuza și Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859

Se aude vocaţia practică a Păcii de la Adrianopol (1828), a lui Pavel Kisseleff, Mihail Sturdza dar şi a Războiului Crimeiei, a rivalităţii dintre Franţa lui Napoleon al III-lea şi Marea Britanie, a reginei Victoria, devenite punţi ale favorizării actului Unirii în spirit european, punându-se la punct mecanismul dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza mai întâi pe tronul de la Iaşi (în ianuarie), apoi pe cel de la Bucureşti (24 ianuarie 1859), ceea ce a dus la înfiinţarea Statului Naţional, cu recunoaşterea unirii în Europa. Unirea în sine a împăcat într-un fel aspiraţiile divergente ale marilor puteri. Franţa vedea în Unirea de la 1859 apariţia unui aliat latin la Dunăre şi Carpaţi, Rusia vedea închegarea unui stat ortodox aliat ce poate fi folosit pentru recuperarea Balcanilor de la turci, Marea Britanie vedea în unire apariţia şi întărirea unui comerţ liber la Dunărea de Jos şi dinspre Marea Neagră, iar francmasoneria surprindea noi posibilităţi de modernizare de tip european, înlăturându-se treptat turcocraţia.

Citește și: Unirea cea mică de la 1859, un prim pas spre Marea Unire de la 1918

Românii vedeau în Unirea de la 1859 un nou destin istoric, relansat apoi pe plan european şi nu numai prin Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia dar şi primirea României în Uniunea Europeană (2007). Reformele lui Cuza au impus o nouă abordare a realităţii, creativă prin mâna forte a lui M. Kogălniceanu, înlăturându-se subalternismul faţă de turci, preluându-se patrimoniul mănăstirilor, împroprietăririle, înnoirea sistemului electoral, reforma rurală, încadrarea micilor intelectuali în aparatul birocratic al ţării, sentimentul apartanenţei la naţiunea română modernă. Acestea şi multe alte tendinţe cuzaiste au fost consolidate pe timpul lui Carol I

Elit - Gustul Desăvârșit
Citește și: Moș Ion Roată și Unirea – cum s-a făcut Mica Unire de la 1859 sau povestea ţăranului „cu un car de minte”

. După 1990 moştenirea lui Cuza a devenit şi mai actuală, care trebuie reluată de la capăt, deşi va fi atât de greu de rezolvat. Economie, pământ, industrie, învăţământ, intelectuali, religie, împroprietărire, cultură şi-atât de multe altele trebuiesc reechilibrate, repuse pe cântarul moralităţii, a adevăratei democraţii dacă vrem ca pulsul unirilor pe pământ străbun să devină o realitate a propăşirii valorilor, a avea speranţă, adică felul de-a paria pe biografia luminoasă a României, în care, aşa cum spuneam, Unirea din 1859 este şi trebuie să rămână o strălucitoare petală.

Ion MĂRGINEANU


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Ştirea zilei

FOTO VIDEO| A început Alba Iulia Music and Film Festival 2022: Sute de oameni, prezenți la prima zi de spectacol

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

FOTO VIDEO| A început Alba Iulia Music and Film Festival 2022: Sute de oameni, prezenți la prima zi de spectacol

Alba Iulia Music & Film Festival 2022 debutează astăzi, în prim-planul manifestărilor aflându-se deschiderea oficială a manifestărilor și concertul Corinei Chiriac.

CITEȘTE ȘI: 19-21 august 2022| PROGRAMUL Alba Iulia Music & Film Festival: Filme, concerte live și invitați de marcă, în Cetatea Alba Carolina

Sute de persoane erau prezente în Piața Cetății pentru a se bucura de spectacol și de filme.

Elit - Gustul Desăvârșit

Comedia Cel mai bun șef, care a strâns șase premii Goya anul trecut, și doamna muzicii românești, Corina Chiriac, vor deschide festivalul, care va pendula, de la început până la sfârșit, între umor și dramă.

VINERI 19 AUGUST

Piața Cetății
20:00-Deschiderea oficială a festivalului: concert Corina Chiriac

21:00– FILM: Cel mai tare șef (The Good Boss), 2021, Spania, regia: Fernando León de Arano/ 1h 56

Piața Vestică
21:00– FILM: Nunți, botezuri, înmormântări, 2022, România, regia: Alexandru Lustig / 2h1min.

Esplanada Obeliscului
20:45– FILM: Capra cu trei iezi, 2022, România, regia: Victor Canache / 1h 23min.

Grădina Cetății
21:00– FILM: Insula, 2021, România, regia: Anca Damian/ 1h 24min.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

Lucrările pentru Transalpina de Apuseni vor fi RELUATE: Licitație de peste 127 de milioane de lei pentru restul de executat

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Lucrările pentru Transalpina de Apuseni vor fi RELUATE: Licitație de peste 127 de milioane pentru restul de executat

Lucrările la lotul 1 al drumului județean 107I, supranumit și „Transalpina de Apuseni”, cel mai lung, cel mai spectaculos și cea mai mare investiție într-un drum județean, vor fi reluate în curând.

Consiliul Județean Alba a lansat recent în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, o licitație pentru execuție de lucrări pentru proiectul “Modernizare drum județean DJ 107 I : Aiud (DN1) – Aiudul de Sus – Rîmeț – Brădești – Geogel – Măcărești – Bîrlești Cătun – Cojocani – Valea Barnii – Bîrlești – Mogoș – Valea Albă – Ciuculești – Bucium – Izbita – Coleșeni – Bucium Sat –DN74 (Cerbu)“/ Lot 1 – rest de executat.

Valoarea totală estimată este de 127.271.770,22 lei, fără TVA.

Elit - Gustul Desăvârșit

Consiliul Judeţean Alba a reziliat în urmă cu trei luni contractul pentru modernizarea lotului 1 a drumului cunoscut ca ”Transalpina de Apuseni”, motivul principal fiind reprezentat de faptul că antreprenorul principal nu a putut oferi o altă garanţie a contractului după falimentul City Insurance.

Lucrările pe acest tronson de drum în lungime de 43.510 km constau în:

– Reabilitare părții carosabile prin execuție fundație din balast și piatră spartă și două straturi de mixturi asfaltice.
– Construire/reabilitare poduri și podețe
– Preluarea apelor pluviale printr-o reţea de canalizare din conducta cu diametrul D = 500 mm şi guri de scurgere cu sifon si depozit
– Execuție șanțuri și rigole din pământ sau pereate
– Consolidare corp drum cu zid de sprijin și rigolă ramforsată
– Montare parapeți flexibili pe fundații izolate/adâncite
– Semnalizare orizontală și verticală
– Accese la proprietăți
– Amenajare drumuri laterale
– Amenajare piste de bicicliști și trotuare
– 9 staţii noi de autobuz.

”Transalpina de Apuseni” face legătura între DN74 şi DJ 107M prin Munţii Metaliferi şi Munţii Trascău, la altitudini de peste 1000 de metri, pe o lungime de 78,43 de kilometri.

Proiectul mai prevede amenajarea a 6,7 kilometri de piste de biciclete, 21 de staţii de autobuz, 12.610 metri pătraţi de trotuare, 14 poduri noi şi aproximativ 200 de podeţe. De asemenea, lucrarea presupune peste 23 de kilometri de fundaţii adâncite, ziduri de sprijin şi peste 73 de kilometri de şanţuri de beton.

Drumul este important atât pentru dezvoltarea socio-economică a zonei din Munţii Apuseni, deoarece va lega oraşul Abrud de municipiul Aiud, cât şi de Autostrada Sebeş-Turda, dar şi pentru că va permite accesul mai facil al turiştilor în această zonă. Tronsonul străbate o zonă importantă a judeţului Alba, prin Munţii Metaliferi şi realizarea lui va scoate din relativa izolare care le-a frânat dezvoltarea economică şi le-a favorizat depopularea comunele Rîmeţ, Ponor şi Mogoş. De asemenea, va contribui la scurtarea drumului pe care îl au de parcurs locuitorii din zona Zlatna, Abrud spre Aiud, Cluj-Napoca şi spre localităţile din estul judeţului Alba, spre Blaj, Ocna Mureş.

Țara Moților va avea în curând o nouă și modernă legătură cu rețeaua rutieră europeană, odată cu modernizarea ”Transalpinei de Apuseni”, unul dintre cele mai frumoase și spectaculoase drumuri din România.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

ALERTĂ hidrologică: COD GALBEN de inundații în Alba și alte județe, până luni după masa. Zonele vizate

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022
ALERTĂ hidrologică: COD GALBEN de inundații în Alba și alte județe, până luni după masa. Zonele vizate

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor a emis o alertă de cod galben de inundații valabil și pentru județul Alba, până la data de 22 august, la ora 16:00.

COD GALBEN

În intervalul 20.08.2022 ora 12:00 – 22.08.2022 ora 16:00 pe râurile din bazinele hidrografice: Someşul Mic – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Bihor şi Cluj), Crişul Repede – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Cluj şi Bihor), Crişul Negru – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Bihor şi Arad), Crişul Alb – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Hunedoara şi Arad), Arieş – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Alba şi Cluj), Mureş – afluenţii aferenţi sectorului aval confluenţă cu râul Târnava (judeţele: Alba, Sibiu, Hunedoara şi Arad), Bega Veche – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior, Bega – bazin amonte S.H. Balinţ şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Balinţ (judeţele: Timiş şi Arad), Timiş – bazin amonte S.H. Lugoj şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Lugoj, Bârzava, Moraviţa (judeţele: Caraş Severin şi Timiş), Caraş, Nera (judeţul Caraş Severin), Cerna – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Gorj şi Caraş Severin), Dunăre – afluenţii mici aferenţi sectorului amonte confluenţă cu râul Desnăţui (judeţele: Caraş Severin, Mehedinţi şi Dolj), Desnăţui – (judeţele: Mehedinţi şi Dolj), Jiu – bazin amonte S.H. Podari şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Podari (judeţele: Hunedoara, Gorj, Mehedinţi şi Dolj), Olt –afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Sebeş Olt (judeţele: Sibiu, Vâlcea, Argeş, Gorj, Dolj şi Olt).

Elit - Gustul Desăvârșit


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea