Publicitate electorală| Mihail David (USR PLUS)- Consiliul Județean condus de USR PLUS va sprijini fermele agricole de familie

TECHNOVA - Înlocuiește-ți centrala

Sectorul agricol este unul din cele mai importante sectoare ale economiei româneşti, care are an de an are un puternic aport la produsul intern brut al României. Economia rurală românească are ca trăsătură predominantă procentul foarte mare al fermelor mici, care produc în principal pentru autoconsum, comercializând pe piaţă doar întâmplător produsele obţinute.

Însă în 2020 România are mai puțin cu 20.000 de ferme mici în comparație cu 2019 după cum rezultă din cererile unice pentru subvenții depuse la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). S-a observat acest lucru inclusiv în structura fermelor între 1 și 5 hectare, 5 și 30 de hectare, 30 și 50 de hectare: a crescut suprafața fermelor, iar fermele foarte mici s-au redus numeric.

Pro România - Misiunea ieșirii din criză

Există două curente de gândire în ceea ce privește dimensiunea fermelor agricole. Unul din aceste curente este adeptul agriculturii intensive și susține că existenţa unui număr foarte mare de ferme mici în paralel cu fermele foarte mari constituie un dezechilibru structural ce influenţează negativ competitivitatea. Cea mai mare parte a agriculturii comerciale este, într-un fel sau altul, intensivă. Acest tip de agricultură se bazează preponderent pe metode industriale și are ca scop creșterea producției. Implică utilizarea intensivă a îngrășămintelor, a regulatorilor de creștere pentru plante, a pesticidelor și a agriculturii mecanizate, controlate printr-o analiză detaliată a condițiilor de creștere, precum clima, solul, apa, vegetația parazitară și dăunătorii.

Acest sistem este susținut de inovarea continuă a utilajelor și metodelor agricole, a tehnologiei genetice, a tehnicilor pentru realizarea economiilor de scară, a logisticii, a tehnologiilor de colectare și interpretare a datelor. Aceste inovații au crescut producția și au permis agricultorilor să gestioneze ferme de dimensiuni mari. Fermele cu producție intensivă sunt răspândite la scară largă în țările dezvoltate și sunt din ce în ce mai des întâlnite la nivel mondial.

Majoritatea produselor din carne, a lactatelor, a ouălor, a fructelor și legumelor, ce se găsesc în supermarketuri, sunt produse de astfel de ferme. In ceea ce privește creșterea animalelor în mod intensiv, aceasta implică creșterea unui număr mare de animale pe o suprafață limitată de teren, ca de exemplu prin rotația pășunatului sau prin administrarea de hrană concentrată, metodă utilizată în Occident.

După recesiunea din 2007-2009, în România se practică din ce în ce mai mult agricultura intensivă.

Celălat curent de gândire contestă virtuțile agriculturii intensive deoarece aceasta afectează pământul, apa, aerul, biodiversitatea, oamenii, însăși hrana produsă. Schimbările climatice, despăduririle, implicațiile negative ale ingineriei genetice și irigațiilor, poluarea și risipa de resurse sunt de asemenea asociate cu agricultura intensivă. „Substanțele minune” puse la dispoziția omului de rând fac mai mult rău decât bine dacă lipsesc cunoștințele referitoare la utilizarea optimă și în absența unei morale solide.

Conf. dr. Avram Fițiu de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj Napoca, arată că cea mai performantă fermă din Bretania are 62 de ari(100 ari=1ha). Profesorul Fițiu susține că noțiunea de performanță a fermelor agricole trebuie redefinită și că fermele de familie sunt mult mai performante decât fermele industriale. “Ferma de 62 de ari face performanță economică și ecologică pentru că se cultivă legume în sistem ecologic, în solarii, și performanță socială pentru că asigură două locuri de muncă.

Doi stăpâni, nu două slugi (…). Până acum se punea în antiteză un fermier român sau străin cu fermă industrială cu un țăran român batjocorit că nu este performant. Poate nu am înțeles noi bine performanța în România. Performanța are trei dimensiuni: economică, ecologică și socială. Un agricultor român sau străin cu 10.000 de hectare sau 2.000 de hectare poate să facă, eventual, performanță economică. Atât! În schimb, nu poate să facă performanță ecologică pentru că poluează. Și nu este performant social. Un agricultor cu 10.000 ha pune pe liber 2.000 de familii care, până ieri, erau autonome, aveau mâncarea lor și apa lor. Mâine, acele familii întind mâna la Guvern și dezechilibrează un buget național (…).

Ca să fim performanți social trebuie să menținem 3-4 milioane de ferme, cum este în Slovacia, unde fermierii nu întind mâna la Guvern, au propria apă și propriul pământ, două resurse care vor deveni extrem de rare. Avem nevoie de ferme autonome, de 4, 10, 30 ha, fiecare cât poate duce. Un individ autonom este stăpân și nu trebuie să-i spună nimeni cum să gândească (…). Ferma medie familială diferă de la 30 ha în Germania și Franța, la 6 ha în Irlanda sau 4 ha în Grecia sau Portugalia.”

Și în județul Alba avem ferme mari care lucrează peste 500 ha, e drept puţine la număr, care se afla în zona Blaj, Galda, Aiud. Specificul judeţului Alba constă însă în ferme medii şi mici. In aceste ferme este o mare nevoie de informare în vederea accesării de fonduri Europene, deoarece acestea sunt ferme de familie şi au maxim 1 sau 2 angajaţi. Aceşti oameni au foarte puţin timp la dispoziţie deoarece activitatea în fermă le ocupa tot timpul şi nu sunt informaţi cu privire la liniile de finanţare dechise la diferite instituţii.

Consiliul Judeţean Alba ar trebui să înfiinţeze în fiecare zonă puncte de lucru la care să se deplaseze, în anumite zile ale săptămânii angajați ai instituţiilor care se ocupă cu accesarea fondurilor şi unde fermierii să fie informaţi direct de la sursă despre aceste oportunităţi. Aceasta este una din măsurile pe care Consiliul Judeţean Alba le va lua odată cu intrarea alianţei URSPLUS în Consiliul Judeţean.

Pe 27 septembrie votați Mihail David pentru Președinția Consiliului Județean Alba și echipa de consilieri județeni USR PLUS, votați candidații la funcția de primar și echipele lor de consilieri locali USR PLUS din întreg Județul Alba.

Comandat de Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (parte a Alianței USR PLUS), PUBLICAT / EXECUTAT DE SC UNIREA PRES SRL portal online https://ziarulunirea.ro/, Cod mandatar financiar 21200391

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419