Proiect nou la Centru de Cultură „Augustin Bena”. Obiceiurile de nuntă românești și maghiare din mai multe comunități din Alba

Proiect nou la Centru de Cultură „Augustin Bena”. Obiceiurile de nuntă românești și maghiare din mai multe comunități din Alba

Proiectul de cercetare conservare și promovare a Patrimoniului Cultural imaterial din județul Alba intitulat „Ceremonialul nupțial. Abordare interetnică” urmează să fie implementat. Centrul de Cultură „Augustin Bena” a câștigat o finanțare de 118,291 de lei din partea Administrației Fondului Cultural Național, în cadrul concursului „Patrimoniu Cultural Imaterial.”

Administrația Fondului Cultural Național a anunțat rezultatele sesiunii de finanţare A.F.C.N. II/2024, după prima etapă de concurs. La secțiunea ,,Patrimoniu Cultural Imaterial”, Centrul de Cultură ,,Augustin Bena” a câștigat o nouă finanțare nerambursabilă, în valoare de 118.291 lei, în vederea implementării proiectului de cercetare, conservare și promovare a Patrimoniului Cultural imaterial din județul Alba intitulat ,,Ceremonialul nupțial. Abordare interetnică”.

Citește și: FOTO | Festivalul Internațional intitulat “Uniți prin cântec și joc”, organizat de Corul Doruleț, la Ocna Mureș. Oaspeți de onoare, dubăsarii din Republica Moldova

,,Nunta este o îmbinare de elemente și forme spirituale, religioase și magice, de elemente și forme estetice, juridice și economice, un ritual la care participă întreaga comunitate; în cazul proiectului nostru de cercetare, comunitatea maghiară de pe Valea Târnavelor și comunitatea românească de pe Valea Mureșului. Un ceremonial complex, căruia i se stabileau anumite perioade calendaristice, un spațiu de desfășurare, o recuzită specifică, o costumație tradițională de sărbătoare, personaje (actanți), un festin deosebit al colectivității, o desfășurare remarcabilă a unor performanțe folclorice, muzicale, literare și coregrafice.

Cercetările noastre recente în domeniu indică necesitatea abordării ceremonialului nupțial dintr-o perspectivă interdisciplinară. Se impune astfel ceea ce Gabriel Liiceanu numește politropia științelor socio-umane. Putem astfel detașa perspective istorice, lingvistice, geografice, sociologice, economice și ale psihologiei sociale, estetice și, mai ales, didactice (filmele documentare pot folosi drept material didactic pentru studenții și profesorii de la specializările de profil) și, cu toate acestea, complexitatea acestei sărbători ar mai lăsa, cu siguranță, loc de interpretari și analize. În cazul de față, putem considera nunta o creație de mare complexitate, care stabilește relații între mai multe științe sau discipline, dezvoltând astfel oportunitatea unor abordări interdisciplinare.

Citește și: 24 mai 2024 | Ecomuzeul Țării Moților, înființat de Ziua Europeană a Parcurilor: Dezvelire monument la limita dintre Alba, Bihor și Cluj și program cultural si culinar specific fiecărui județ

Dat fiind faptul ca pe meleagurile județului nostru trăiesc și muncesc în bună înțelegere români și maghiari, proiectul pe care l-am înaintat, organizat în comunitățile din Teleac (comuna Ciugud) și Sânmiclăuș (comuna Șona) își propune salvarea și punerea în valoare a obiceiurilor de nuntă, românești și maghiare, conștientizându-se astfel rolul și importanța moștenirii culturale. Rezultatele cercetarii în teren vor face obiectul unei cărți ce va cuprinde: orații de nuntă, strigături, cântece rituale de nuntă, fotografii ce vor reliefa costumul popular și momentele ceremonialului nupțial din localitățile cercetate, iar filmele documentare se vor realiza în exclusivitate cu protagoniști din cadrul comunității. Momentele și ritualurile ceremonialului nupțial vor fi filmate și fotografiate în vederea realizării filmelor documentare și a expoziției de fotografie itinerantă. Cele două filme documentare vor fi promovate pe TVR.

Prin intermediul proiectului de față, specialiștii au șansa de a studia aprofundat obiceiurile de nuntă românești și maghiare ale acestei zone, înainte ca informatorii să treacă în neființă și împreună cu ei să dispară o importantă parte a patrimoniului imaterial al acestor locuri. Un loc aparte în cadrul proiectului îl ocupă cercetarea, conservarea și promovarea ceremonialului nupțial al populației române și de etnie maghiară din zonă, materialele arhivate în urma proiectului constituindu-se în documente etnografice pentru generațiile viitoare.” – a transmis Alexandru Pal, manager al Centrului de Cultură ,,Augustin Bena.”

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News