Programul Noua Casă 2022: Interes mai scăzut ca în anii trecuți și doar 45% din buget epuizat
Programul Noua Casă 2022: Interes mai scăzut ca în anii trecuți și doar 45% din buget epuizat
În 2022 programul Noua Casă nu a mai fost atât de atractiv pentru români ca anul trecut, când în două luni s-a epuizat bugetul.
Anul acesta, avem același buget, 1,5 miliarde, dar, după două luni, avem 45% din buget epuizat, sunt deja patru mii de credite. A mers ca înainte de perioada de criză. Anul trecut, când am avut școala de acasă, munca de acasă, oamenii s-au orientat spre spații mai mari, ceea ce a dus la creșterea cererii. În acest an, numărul cererilor au fost la jumătatea cererilor de anul trecut, în momentul în care a fost publicată în Monitorul Oficial procedura de implementare, Hotărârea de Guvern a programului, numărul 60.” a spus Dumitru Nancu, directorul general al Fondului Național de Gar
antare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN), în cadrul emisiunii DCNews.
Întrebat de către jurnalistul Val Vâlcu dacă nu e o consecință a faptului că în București nu se mai construiește – primarul General, Nicușor Dan, suspendând PUZ-urile – Dumitru Nancu a venit cu date care ar putea confirma această teorie: ”În 2021, Bucureștiul și Ilfovul au fost pe primul loc, anul acesta Iașiul este pe primul loc. Normal că are impact. Ne aflăm în a treia lună în care epuizăm jumătate din plafon.”
Trecerea de la ROBOR la IRCC
”Aceste programe sunt pentru momente de criză economică” a mai spus președintele FNGCIMM, considerând interesantă și migrarea românilor de la ROBOR la IRCC. ”Toate creditele ipotecare luate de către persoane fizice pot fi adiționate, conform Ordonanței 19, iar românii pot trece de la ROBOR la Indicele de consum, IRCC-ul, care este până-n 2%, practic este o scădere a dobânzii cu 4%.”
ROBOR la 3 luni este astăzi 6,26%, la 6 luni – 6,39%, iar la 12 luni – 6,58%.
”În timp, este clar că IRCC-ul va ajunge tot acolo (la nivelul ROBOR n.r.)” a fost remarca lui Dumitru Nancu, în cadrul emisiunii.
Iancu Guda, analist economic, a explicat cum poate ști un român ce casă își permite. Economistul a spus că valoarea casei pe care și-o permite cineva este echivalentul a ”cinci ani salariul pe familie, soț – soție”.
Se calculează salariul comun al familiei pe o perioadă de cinci ani. Iancu Guda a spus că dacă o familie, formată din soț și soție, câștigă 2.000 de euro pe lună, acest lucru înseamnă 24.000 de euro pe an, iar pe cinci ani sunt 120.000 de euro. Astfel, respectiva familie nu ar trebui să sară la o casă de 150.000, de exemplu.
Sursa: dcbusiness.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Adăugați Ziarul Unirea ca sursă de ȘTIRI GOOGLE

Știri recente din categoria Actualitate
Lot de Nutella Croissant, retras de urgență de pe piață: A fost descoperită prezența unui corp străin, un fragment de metal. Avertisment ANSVSA
Lot de Nutella Croissant, retras de urgență de pe piață: A fost descoperită prezența unui corp străin, un fragment de metal. Avertisment ANSVSA Ferrero România a decis retragerea de pe piață, din motive de precauție, a unui lot de Nutella Croissant, după identificarea unui posibil risc privind prezența unui corp străin, respectiv un fragment de […]
Cum va fi VREMEA în România până în 27 iulie 2026: Val de căldură – temperaturi ridicate și precipitații deficitare. Prognoza meteo pe 4 săptămâni
Cum va fi VREMEA în România până în 27 iulie 2026: Val de căldură – temperaturi ridicate și precipitații deficitare. Prognoza meteo pe 4 săptămâni România va fi sub un val de căldură pe parcursul lunii iulie 2026 conform pronozei meteo pe 4 săptămâni publicată vineri, 26 iunie 2026 de Administrația Națională de Meteorologie (ANM). […]
PENSII 2026 | Vârsta de pensionare pentru femei crește din iulie 2026. Cine se poate pensiona mai devreme și în ce condiții
Vârsta de pensionare pentru femei crește din iulie 2026. Cine se poate pensiona mai devreme și în ce condiții Vârsta de pensionare pentru femei crește începând din iulie 2026, potrivit noilor prevederi din legislația pensiilor. Modificările prevăd o creștere graduală a vârstei standard de retragere din activitate, până la atingerea pragului de 65 de ani, […]









