Principalele modificări aduse Codului Muncii

Preşedintele ANOFM, secretarul de stat Silviu Bian, a susţinut la sfârşitul săptămânii trecute o conferinţă de presă privind principalele modificări pe care le aduce noul Cod al Muncii pentru care Guvernul urmează să-şi asume responsabilitatea în perioada imediat următoare. Graba este explicată de guvernanţi prin aceea că noul Cod al Muncii trebuie adoptat până la 31 martie. Bian a opinat că „nu există un nou cod al muncii”, ci doar „a fost ajustat, din necesitate” codul existent din 2003, pentru a fi adaptat la directivele Uniunii Europene. Potrivit preşedintelui ANOFM, codul nu aduce „modificări substanţiale”, ci „vine în sprijinul oamenilor, nu în detrimentul lor”. „În esenţă şi în ansamblul său, Codul actual al muncii este o lege bună, care va fi menţinut, cu corecturile şi îmbunătăţirile care se impun”, a mai spus Silviu Bian.
lPrincipalele modificări aduse Codului Muncii
Preşedintele ANOFM a prezentat principalele modificări aduse Codului Muncii: 1. Angajarea cu contract de muncă pe durată determinată se poate face pe o perioadă de până la 36 de luni faţă de 24 de luni cât este prevăzut în prezent; 2. Se flexibilizează şi durata timpului de muncă zilnic, aceasta putând să fie prelungită în caz de nevoie dar astfel încât durata medie a programului săptămânal de lucru, calculată pentru o perioadă de referinţă de 4 luni, să nu depăşească 48 de ore; 3. Tot ca o flexibilizare a raporturilor de muncă poate fi socotită prelungirea duratei delegării, numai cu acordul salariatului, pentru perioade succesive de maximum 60 de zile; 4. Perioada maximă de probă se prelungeşte la 90 de zile pentru funcţii de execuţie şi la 120 de zile pentru funcţii de conducere iar angajatorul poate să facă angajări succesive de probă pentru oricâte persoane, şi nu numai pentru 3 persoane ca în prezent, dar pentru acelaşi post nu poate depăşi cu aceste angajări 12 luni; 5. Se prelungeşte şi durata preavizului în caz de concediere de la 15 la cel mult 20 de zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie şi de la 30 la cel mult 45 de zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de conducere; 6. Se reglementează dreptul angajatorului de a stabili obiective de performanţă individuală cu obligaţia acestuia de a comunica salariatului, la încheierea contractului individual de muncă, obiectivele dar şi criteriile de evaluare a realizării acestora.

De asemenea, se instituie obligaţia pentru angajator de a-i prezenta salariatului fişa postului la semnarea contractului individual de muncă; 7. Se aduc modificări reglementărilor privind concedierile colective. Principala modificare se referă la eliminarea interdicţiei de a face angajări pe locurile de muncă eliberate prin concedierea colectivă timp de 9 luni, precum şi a obligaţiei angajatorului care reia activităţile a căror încetare a condus la concedieri colective să reangajajeze foştii săi salariaţi pe locurile de muncă pe care le-au ocupat anterior; 8. Modificări substanţiale se aduc Codului Muncii în ceea ce priveşte utilizarea muncii temporare. Reglementările existente, aflate în vigoare de peste 7 ani, nu au reuşit să impună munca temporară ca alternativă viabilă de ocupare. În consecinţă, s-au operat modificări care vizează două aspecte: I. redefinirea agentului de muncă temporară, care poate fi orice persoană juridică autorizată de MMFPS care încheie contracte de muncă temporară cu salariaţi temporari II. eliminarea oricărei restricţii sau interdicţii privind utilizarea muncii temporare, întrucât în prezent utilizatorul poate apela la munca temporară numai în cazul înlocuirii unui salariat al cărui contract de muncă a fost suspendat, pe durata suspendării, pentru prestarea unor munci sezoniere sau pentru prestarea unor activităţi specializate ori temporare.
l”Liderii sindicali se opun modificărilor pentru că le sunt afectate interesele”
Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), Silviu Bian, a declarat, vineri, la Alba Iulia, că liderii de sindicat sunt „deranjaţi” de modificările aduse Codului muncii pentru că se elimină o prevedere referitoare la modalitatea de concediere a lor. „Este o reglementare, undeva, în care liderii de sindicat nu mai beneficiază de protecţie numai în baza mandatului pe care îl au. Înainte erau un fel de vătafi pe la firme. Acum, dacă el are un contract individual de muncă, are nişte reguli stabilite, trebuie să le îndeplinească şi are şi o limită”, a spus preşedintele ANOFM. El a arătat că în actualul cod se prevede că, „pe toată durata exercitării mandatului, precum şi pe o perioadă de doi ani de la încetarea acestuia, reprezentanţii aleşi în organele de conducere ale sindicatelor nu pot fi concediaţi pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesională sau pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate”. „Acum a fost eliminată acea prevedere cu doi ani şi asta îi deranjează, de asta spun că a venit sclavagismul”, a susţinut Silviu Bian.
Guvernul urmează să-şi asume responsabilitatea pe noul Cod al Muncii în următoarele săptămâni. În această săptămână va avea loc prezentarea documentului după care Opoziţia va avea la dispoziţie 3 zile pentru a depune o moţiune de cenzură, în caz contrar documentul va merge la promulgare. În cazul unei moţiuni de cenzură opozanţii Guvernului trebuie să adune 236 de voturi.
Ioana PITICARIU

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News