Primele transfuzii cu sânge creat în laborator au început. Cum este realizat și cum ar putea fi utilizat

Primele transfuzii cu sânge creat în laborator au început. Cum este realizat și cum ar putea fi utilizat

Într-un centru din Cambridge, cercetătorii din Marea Britanie au realizat primele transfuzii cu sânge creat în laborator. La momentul actual cantitatea de sânge administrată voluntarilor este minusculă, echivalentul a două lingurițe, dar doza va crește pe măsură ce continuă testele clinice.

Experimentul este considerat unul revoluţionar de oamenii de ştiinţă, care speră că sângele creat în laborator va putea fi administrat, în viitor, persoanelor cu grupe de sânge foarte rare sau care suferă de afecţiuni precum anemia celulelor în seceră, unde ţesutul sanguin normal poate fi respins de corp.

Cum este obţinut sângele în laborator

Pentru a fabrica sângele care să se potrivească perfect cu persoana care îl primeşe, cercetătorii britanici folosesc iniţial o pungă de sânge normală, de 470 de mililitri. Sângele este pus într-o centrifugă magnetică, care permite separarea celulelor stem de celelalte. Celulele stem sunt celule nediferenţiate, care pot forma, ulterior, orice tip de ţesut.

Prin manipularea lor, cercetătorii au reuşit să le transforme în globulele roşii, găsite în sânge. Acestea sunt lăsate apoi în soluţii nutritive, pentru a se înmulţi. Este nevoie de trei săptămni pentru ca de la jumătate de milion de globule să se ajungă la 15 de miliarde – cantitatea necesară pentru o transfuzie.

„Vrem să fabricăm cât mai mult sânge, în viitor. Imaginea pe care o am în cap este o cameră plină cu maşini care îl produc în continuu din sângele normal, de la donatori”, a declarat profesorul Ashley Toye, unul dintre cercetătorii care a dezvoltat proiectul.
Cine ar putea beneficia de transfuzii

Ashley Toye spune că, în primă fază, de sângele creat în laborator ar putea beneficia pacienţii care nu au grupele sanguine normale A, B, AB sau 0.

„Unele grupe sunt atât de rare încât doar 10 oameni din ţară pot fi donatori”, spune cercetătorul.

Grupa denumită „Bombay”, de exemplu, după ce a fost descoperită în India, apare la o persoană din zece mii, în sudul Asiei şi la o persoană dintr-un milion, în Europa.

Sângele fabricat în laborator ar putea fi folosit şi în cazul pacienţilor care necesită transfuzii frecvente, în combinaţie cu sângele primit de la donatori. Avantajul globulelor roşii realizate în laborator este că supravieţuiesc în jur de 120 de zile și pot spori eficacitatea unei transfuzii în care este folosit sânge mai vechi.

Un alt grup de persoane care ar putea beneficia de sângele creat în laborator sunt pacienţii cu anemie a celulelor în seceră. Aceştia au nevoie de transfuzii regulate, pentru deblocarea vaselor de sânge. Însă chiar dacă tipul de sânge primit este din grupa lor, dacă alte substanţe, precum anumiţi antigeni, nu se potrivesc, corpul lor va respinge transfuzia.

„Această cercetare de elită stabileşte o fundaţie pentru fabricarea de globule roşii care pot fi transfuzate în siguranţă oamenilor cu anemie a celulelor în seceră sau care au nevoie în mod frecvent de transfuzii”, a declarat Farrukh Shah, directorul diviziei de transfuzii din sistemul naţional de sănătate britanic.

Transfuziile de la donatori nu vor dispărea prea curând

Testele clinice vor continua pe parcursul a mai multor luni și urmează să fie extinse la un grup mai mare de voluntari. Cercetătorii nu au observat până acum efecte adverse, din contră, speră ca sângele creat în laborator să fie mai eficient ca cel de la donatori.

Rămân, însă, constrângeri financiare și tehnologice. Crearea sângelui în laborator este costisitoare, iar celulele stem recoltate au o durată de viață limitată, ceea ce limitează cantitatea în care pot fi produse.

Cercetătorii spun că în viitorul apropiat sângele de la donatori va rămâne baza, când vine vorba de transfuzii, iar cel crescut în laborator va fi folosit doar în cazuri de strictă necesitate.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI