Ştirea zilei

Primarul orașului Zlatna: Voi reporni mineritul în 3-4 ani, însă nu pe modelul Roșia Montană

Bogdan Presecan

Publicat

în

Silviu Ponoran, primarul orașului Zlatna, una dintre cele mai sărace localități din Munții Apuseni, a declarat marți, la Alba Iulia, în cadrul Conferinţei de diseminare şi promovare a Strategiei de Dezvoltare a Judeţului Alba pe perioada 2014-2020, că a început deja demersurile pentru repornirea mineritului în zona Almașu Mare – Zlatna și că în trei, patru ani vor demara primele exploatări.

Silviu Ponoran primar ZlatnaDeși Ponoran era cunoscut ca unul dintre susținătorii declarați ai proiectului minier de la Roșia Montană, acesta a precizat că ceea ce intenționează el să facă la Zlatna sunt exploatări mici și cu respect față de mediu, care vor îmbina mineritul cu turismul și nu exploatări de genul proiectului de la Roșia Montană, pe care l-a catalogat ca fiind de maxim risc pentru “mutilarea zonei Roșia Montană și distrugerea întregului areal al Munților Apuseni”.

“Sunt unul dintre cei care încearcă să repornească mineritul în Munții Apuseni. În trei, patru ani le vom da drumul în zona Almașu Mare – Zlatna. Nu se poate ca Romania să fie pe primele trei-patru poziții în Europa în ceea ce privește resursele naturale și pe ultimele locuri la nivelul de trai. Se poate face un minerit modern, performant, cu respect fașă de mediu, care să se îmbine și cu turismul, după modelul țărilor scandinave. Nu după modelul de la Roșia montană care ar fi putut să însemne mutilarea zonei Roșia Montană și distrugerea întregului areal al Munților Apuseni”, a declarat Ponoran.

Primarul Zlatnei a subliniat necesitatea unor astfel de investiții și prin depopularea dramatică a zonei, amintind că populația orașului a scăzut de la 16.000 de locuitori la doar 8.000, în principal din cauza lipsei locurilor de muncă.

Silviu Ponoran a solicitat astfel, sprijinul Consiliului Județan Alba pentru repornirea mineritului la Zlatna, prin contribuția financiară la elaborarea Studiului de Fezabilitate și pentru integrarea acesor proiecte în Strategia de Dezvoltare a Judeţului Alba pe perioada 2014-2020.

La eveniment au participat primari și reprezentanți ai administraţiilor locale din mai multe comune, oraşe şi municipii ale judeţului, instituţii publice, agenţi economici, ONG-uri, sindicate, asociaţii profesionale, grupuri de acţiune locală şi reprezentanţi ai mass-media.


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Ştirea zilei

Ştirea zilei

Prezența unui URS, semnalată la Șugag: A fost emis mesaj RO-ALERT pentru locuitorii din zonă

Ioana Oprean

Publicat

în

Prezența unui URS, semnalată la Șugag: A fost emis mesaj RO-ALERT pentru locuitorii din zonă Prezența unui urs a fost semnalată în satul Jidoștina, din comuna Șugag. Intervenția este în desfășurare la această oră. În satul Jidoștina ( comuna Șugag) a fost semnalată prezența unui urs. La fața locului se deplasează de urgență echipajul de […]

Citește mai mult

Ştirea zilei

Contract-mamut de 3,5 milioane de euro pentru lucrări de întreținere și reparații la drumurile județene din Alba în vara 2026

Ioana Oprean

Publicat

în

Contract-mamut de 3,5 milioane de euro pentru lucrări de întreținere și reparații la drumurile județene din Alba în vara 2026 Consiliul Județean Alba a lansat, luni, 18 mai 2026 în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), procedura de contractare prin licitație publică a lucrărilor de întreținere curentă și periodică și reparații curente pe timp de […]

Citește mai mult

Ştirea zilei

Scene de gelozie la Șibot: Un bărbat din Cugir, REȚINUT după ce a spart parbrizul unei mașini în care se afla fosta sa parteneră alături de un alt bărbat

Bogdan Ilea

Publicat

în

Scene de gelozie la Șibot: Un bărbat din Cugir, REȚINUT după ce a spart parbrizul unei mașini în care se afla fosta sa parteneră alături de un alt bărbat Un bărbat de 40 de ani din Cugir a fost reținut de polițiști, după ce, pe fondul geloziei, ar fi distrus parbrizul unui autoturism în care […]

Citește mai mult