Ştirea zilei

Primarul orașului Zlatna: Voi reporni mineritul în 3-4 ani, însă nu pe modelul Roșia Montană

Bogdan Presecan

Publicat

în

Silviu Ponoran, primarul orașului Zlatna, una dintre cele mai sărace localități din Munții Apuseni, a declarat marți, la Alba Iulia, în cadrul Conferinţei de diseminare şi promovare a Strategiei de Dezvoltare a Judeţului Alba pe perioada 2014-2020, că a început deja demersurile pentru repornirea mineritului în zona Almașu Mare – Zlatna și că în trei, patru ani vor demara primele exploatări.

Silviu Ponoran primar ZlatnaDeși Ponoran era cunoscut ca unul dintre susținătorii declarați ai proiectului minier de la Roșia Montană, acesta a precizat că ceea ce intenționează el să facă la Zlatna sunt exploatări mici și cu respect față de mediu, care vor îmbina mineritul cu turismul și nu exploatări de genul proiectului de la Roșia Montană, pe care l-a catalogat ca fiind de maxim risc pentru “mutilarea zonei Roșia Montană și distrugerea întregului areal al Munților Apuseni”.

“Sunt unul dintre cei care încearcă să repornească mineritul în Munții Apuseni. În trei, patru ani le vom da drumul în zona Almașu Mare – Zlatna. Nu se poate ca Romania să fie pe primele trei-patru poziții în Europa în ceea ce privește resursele naturale și pe ultimele locuri la nivelul de trai. Se poate face un minerit modern, performant, cu respect fașă de mediu, care să se îmbine și cu turismul, după modelul țărilor scandinave. Nu după modelul de la Roșia montană care ar fi putut să însemne mutilarea zonei Roșia Montană și distrugerea întregului areal al Munților Apuseni”, a declarat Ponoran.

Primarul Zlatnei a subliniat necesitatea unor astfel de investiții și prin depopularea dramatică a zonei, amintind că populația orașului a scăzut de la 16.000 de locuitori la doar 8.000, în principal din cauza lipsei locurilor de muncă.

Silviu Ponoran a solicitat astfel, sprijinul Consiliului Județan Alba pentru repornirea mineritului la Zlatna, prin contribuția financiară la elaborarea Studiului de Fezabilitate și pentru integrarea acesor proiecte în Strategia de Dezvoltare a Judeţului Alba pe perioada 2014-2020.

La eveniment au participat primari și reprezentanți ai administraţiilor locale din mai multe comune, oraşe şi municipii ale judeţului, instituţii publice, agenţi economici, ONG-uri, sindicate, asociaţii profesionale, grupuri de acţiune locală şi reprezentanţi ai mass-media.


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Ştirea zilei

Ştirea zilei

FOTO | ACCIDENT rutier în comuna Ciugud: O persoană, prinsă în interiorul autoturismului. Salvatorii intervin de urgență

Bogdan Ilea

Publicat

în

ACCIDENT rutier urmat de INCENDIU în comuna Ciugud: O persoană, posibil prinsă în interiorul autoturismului. Un accident rutier a avut loc în localitatea Teleac, comuna Ciugud, astăzi, 28 februarie 2026, unde pompierii din cadrul Detașamentului Alba Iulia intervin de urgență pentru descarcerare. Potrivit ISU Alba, detașamentul de pompieri Alba Iulia intervine pentru descarcerare și stingerea […]

Citește mai mult

Ştirea zilei

VIDEO | Comemorarea a 241 de ani de la Martiriul lui Horea, Cloșca și Crișan, la Alba Iulia: Slujbă religioasă, depuneri de coroane și jerbe

Bogdan Ilea

Publicat

în

Comemorarea a 241 de ani de la Martiriul lui Horea, Cloșca și Crișan, la Alba Iulia: Slujbă religioasă,  depuneri de coroane și jerbe Astăzi, 28 februarie 2026, la Alba Iulia are loc comemorarea a 241 de ani de la Martiriul lui Horea, Cloșca și Crișan, la Obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan, începând cu ora […]

Citește mai mult

Ştirea zilei

FOTO | Eroii martiri Horea, Cloșca și Crișan, comemorați în orașe din Munții Apuseni

Ioana Oprean

Publicat

în

Eroii martiri Horea, Cloșca și Crișan, comemorați în orașe din Munții Apuseni La împlinirea a 241 de ani de la Martiriul lui Horea și Cloșca de pe Dealul Furcilor din Alba Iulia, două orașe din Munții Apuseni au organizat, vineri, 27 februarie 2026, ceremonii de comemorare a conducătorilor Răscoalei țărănești din 1784-1785 din Transilvania. În […]

Citește mai mult