Ştirea zilei

Primarul orașului Zlatna: Voi reporni mineritul în 3-4 ani, însă nu pe modelul Roșia Montană

Bogdan Presecan

Publicat

în

Silviu Ponoran, primarul orașului Zlatna, una dintre cele mai sărace localități din Munții Apuseni, a declarat marți, la Alba Iulia, în cadrul Conferinţei de diseminare şi promovare a Strategiei de Dezvoltare a Judeţului Alba pe perioada 2014-2020, că a început deja demersurile pentru repornirea mineritului în zona Almașu Mare – Zlatna și că în trei, patru ani vor demara primele exploatări.

Silviu Ponoran primar ZlatnaDeși Ponoran era cunoscut ca unul dintre susținătorii declarați ai proiectului minier de la Roșia Montană, acesta a precizat că ceea ce intenționează el să facă la Zlatna sunt exploatări mici și cu respect față de mediu, care vor îmbina mineritul cu turismul și nu exploatări de genul proiectului de la Roșia Montană, pe care l-a catalogat ca fiind de maxim risc pentru “mutilarea zonei Roșia Montană și distrugerea întregului areal al Munților Apuseni”.

“Sunt unul dintre cei care încearcă să repornească mineritul în Munții Apuseni. În trei, patru ani le vom da drumul în zona Almașu Mare – Zlatna. Nu se poate ca Romania să fie pe primele trei-patru poziții în Europa în ceea ce privește resursele naturale și pe ultimele locuri la nivelul de trai. Se poate face un minerit modern, performant, cu respect fașă de mediu, care să se îmbine și cu turismul, după modelul țărilor scandinave. Nu după modelul de la Roșia montană care ar fi putut să însemne mutilarea zonei Roșia Montană și distrugerea întregului areal al Munților Apuseni”, a declarat Ponoran.

Primarul Zlatnei a subliniat necesitatea unor astfel de investiții și prin depopularea dramatică a zonei, amintind că populația orașului a scăzut de la 16.000 de locuitori la doar 8.000, în principal din cauza lipsei locurilor de muncă.

Silviu Ponoran a solicitat astfel, sprijinul Consiliului Județan Alba pentru repornirea mineritului la Zlatna, prin contribuția financiară la elaborarea Studiului de Fezabilitate și pentru integrarea acesor proiecte în Strategia de Dezvoltare a Judeţului Alba pe perioada 2014-2020.

La eveniment au participat primari și reprezentanți ai administraţiilor locale din mai multe comune, oraşe şi municipii ale judeţului, instituţii publice, agenţi economici, ONG-uri, sindicate, asociaţii profesionale, grupuri de acţiune locală şi reprezentanţi ai mass-media.


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Ştirea zilei

Ştirea zilei

Nodul rutier de la Cugir, de pe Autostrada A1, la un pas de a deveni realitate: Licitație pentru proiectarea și execuția proiectului de peste 150 milioane lei

Ioana Oprean

Publicat

în

Nodul rutier de la Cugir, de pe Autostrada A1, la un pas de a deveni realitate: Licitație pentru proiectarea și execuția proiectului de peste 150 milioane lei Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a inițiat luni, 20 aprilie 2026, în SEAP, procedura de licitație pentru proiectarea și execuția Nodului Rutier situat pe Autostrada […]

Citește mai mult

Ştirea zilei

Accident GRAV în Petrești: Copilaș de 9 ani, lovit de o mașină pe strada Dumbrava

Ioana Oprean

Publicat

în

Accident GRAV în Petrești: Copilaș de 9 ani, lovit de o mașină pe strada Dumbrava Un accident rutier grav a avut loc marți după-masa, în jurul orei 19.30, în Petrești. Un copilaș de 9 ani a fost lovit de o mașină. Traficul rutier este îngreunat pe strada Dumbrava din localitatea Petrești, din cauza unui eveniment […]

Citește mai mult

Ştirea zilei

VIDEO | Mesaj peste timp, descoperit într-o comună din Alba: Ce a scris un localnic pe o scândură de podea în urmă cu aproape un secol

Ioana Oprean

Publicat

în

Mesaj peste timp, descoperit într-o comună din Alba: Ce a scris un localnic pe o scândură de podea în urmă cu aproape un secol De multe ori, istoria nu se găsește doar în cărți prăfuite sau în arhive atent păstrate, ci chiar sub pașii noștri, ascunsă în locuri aparent banale, așteptând să fie descoperită. În […]

Citește mai mult