Primarul de Ciugud – un risipitor de bani publici

Pentru şedinţa din data de 17 martie, a.c. a Consiliului Local Ciugud, primarul Gheorghe Damian anunţa o ordine de zi cu 11 puncte. Unele dintre acestea păreau foarte importante, cum ar fi: „aprobarea contului de execuţie a exerciţiului bugetar pe anul 2010 al comunei ” sau „modificarea inventarului bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Ciugud” prin radierea poziţiei PĂŞUNE DRÂMBAR în suprafaţă de 63 hectare. Altele, cel puţin 2 la număr, erau de-a dreptul interesante. Din această categorie menţionez propunerile anunţate de primar pentru înfiinţarea unei publicaţii locale, dar şi preocuparea şefului administraţiei din Ciugud de majorare a salariului a două funcţionare din Primărie.
lDatorii de miliarde neîncasate în Zona Industrială Drâmbar
În mod normal, subiectul privind aprobarea contului de execuţie a exerciţiului bugetar (mai simplu spus – modul cum au fost încasaţi la bugetul local banii ce se cuveneau acestuia, precum şi cum au fost cheltuiţi) ar fi trebuit să fie de maxim interes pentru consilierii locali. Cel puţin pentru că, după aprobarea acestuia, ei răspund dacă există nereguli şi acestea nu au fost semnalate şi propuse măsurile pentru remedierea lor. Primarul sau nimeni altcineva din subordinea acestuia nu s-a mai deranjat să prezinte în vreun fel materialul pregătit, iar consilierii, majoritari colegi de partid ai primarului, nu au scos măcar un cuvânt. După o tăcere de câteva secunde, preşedintele de şedinţă a propus votarea descărcării de gestiune a primarului, fără vreo remarcă, apreciere sau solicitare de explicaţii cu privire la derularea anului bugetar 2010.
Personal, înaintea şedinţei am solicitat oficial, cu cerere în scris – căci aşa trebuie să solicite consilierii care mai pun unele întrebări sau au curajul să se mai şi opună primarului Damian, unele date cu privire la situaţia încasărilor datoriilor fiscale în zona industrială Drâmbar. După insistenţe am primit o situaţie aparent cu unele informaţii relevante. M-am înşelat! Din acele date este imposibil să tragi o concluzie clară. Bunăoară, cu referire la o anumită firmă, se spune în răspunsul primarului Damian că „valoarea debitelor şi a majorărilor aferente anului 2010 erau în sumă totală de 13.514,76 lei, din care s-a achitat 65.585 lei până la finele anului 2010”. Asta da performanţă, să încasezi de la un datornic de 5 ori mai mult decât îţi datorează. Dar să nu ne facem iluzii că ar fi aşa. Am prezentat colegilor consilieri situaţia primită de la Primărie, din care, atâta cât poate ea fi desluşită, rezultă o datorie către bugetul local de peste 15 miliarde de lei vechi. Abia din acel moment, subiectul a devenit interesant, nu atât pentru consilieri, cât pentru primarul însuşi. Acesta mi-a solicitat situaţia prezentată pentru a o vizualiza, a studiat-o fără a o combate cu vreun argument, deşi eu i-am prezentat logica după care am ajuns la suma de 15 miliarde lei vechi privind datoriile către bugetul local. Cu toarte că le-am spus clar că situaţia este de la primărie, în mod normal avizată de primar, acesta a cerut permisiunea să facă o copie după acel material. Altfel spus, primarul, care trebuia să dea explicaţii despre situaţia încasării, cauzele restanţelor şi demersurile făcute pentru recuperarea acestora, s-a demascat că habar nu are despre acel domeniu, adică despre situaţia încasărilor la bugetul local. Nu credeam că este adevărat când îmi spuneau unii că aceasta este situaţia la Ciugud. Pentru o simplă informare a celor interesaţi, fie şi măcar ca fapt divers, precizez că una dintre firmele care au concesionat teren în zona industrială Drâmbar are datorii de aproape 10 miliarde lei vechi, iar o alta peste 2 miliarde lei vechi. Am solicitat o situaţie a demersurilor legale pentru recuperarea respectivelor debite, dar până în luna septembrie a anului trecut nu am putut vedea că s-a făcut ceva în acest sens. După acea dată a fost deschis un proces aflat pe rol, iar explicaţia primită a fost că „Aşteptăm să vedem cum se derulează acesta, şi apoi mai vedem”. Surprinderea mare este că primarul, dar şi cei doi jurişti (apropo de asta, oare câte primării îşi permit să ţină în schemă câte 2 jurişti) nu iau în calcul etapele fireşti ce preced calea instanţei, inclusiv poprirea pe conturile debitorului. Există unii care spun că nu este deloc întâmplătoare această delăsare, care seamănă mai degrabă cu o sfidare a interesului comunei, sau cu alte tipuri de interese. Poate se va sesiza cineva să facă puţină lumină aici.
lCu satele în noroi şi trotuar în zona industrială
Un alt reper în susţinerea afirmaţiei din titlu se referă la stabilirea priorităţilor pentru realizarea investiţiilor. Prezint un singur exemplu, cât se poate de grăitor, dar nu este singular. Pentru anul trecut, în bugetul comunei Ciugud a fost prevăzută suma de 400 milioane lei vechi pentru executarea unui trotuar în zona industrială Drâmbar. Propunerea primarului Damian a trecut de votul consilierilor majoritar supuşi acestuia pe linie de partid fără măcar a fi discutată. Aceasta, în condiţiile în care niciunul din satele aparţinătoare comunei nu are trotuare pe mai mult din jumătatea lungimii străzilor, iar oamenii fie circulă pe carosabil, expunându-se riscurilor unor accidente auto, fie au de înfruntat noroaiele atunci când plouă, dar primarul îşi doreşte trotuare în afara satelor. Acest argument adus de subsemnatul în faţa consilierilor ca fiind nu doar o anomalie, ci un abuz al primarului la adresa intereselor locuitorilor, nu a fost în măsură să clintească propunerea aberantă, astfel că acea sumă a stat blocată cu respectiva destinaţie un an de zile. Când s-a aprobat bugetul pentru anul trecut, lista obiectivelor de investiţii a fost omisă a fi prezentată de primar în şedinţa de consiliu, deşi aceasta face parte din bugetul în sine şi cu ea ar trebui începută discuţia privind repartizarea bugetului pe un an de zile, inclusiv stabilită ordinea în care vor fi finanţate lucrările de investiţii. Când a fost semnalată „eroarea” că lista nu a fost aprobată, susţinătorii necondiţionat şi total neinformaţi ai primarului au spus că.. .nu mai are importanţă. Iată de ce consider că numai un primar aventurier poate să gândească aşa! Este adevărat, nu a fost făcut nici acel trotuar. Motivul? Tocmai indolenţa despre care vorbeam la subtitlul anterior, referitor la încasarea banilor la bugetul local.
lAlte 420 milioane lei blocate de 9 ani în bufetul din centrul comunei
Una din marile şi neplăcute surprize pe care le vor afla locuitorii comunei Ciugud, dar şi păguboase pentru administraţia locală este cu siguranţă vestea că primarul Gheorghe Damian a cheltuit încă de acum 9 ani, prin anul 2002, vreo 420 milioane lei pentru a cumpăra complexul comercial din centrul comunei. Paguba nu este prin simplul fapt că a cumpărat edificiul. Acesta putea să devină util pentru locuitorii centrului de comună, precum şi actului cultural din zona, dacă proiectul de a-i da ca destinaţie amenajarea unui cămin cultural, care nu există nici în prezent aici. Nu am cunoştinţă să mai existe vreun centru de comună fără cămin cultural. La Ciugud, o comună cu resurse financiare apreciabile, comparativ cu alte comune din judeţ, nu există un edificiu cultural. Jenant şi păgubos este că, de atâta timp, aproape 3 mandate de primar, Damian a trecut zilnic pe lângă clădire, în atâtea situaţii s-a făcut vorbire despre realitatea că Ciugudul este poate singurul centru de comună fără cămin cultural, iar primarul a dormit bine în vecinătatea acelei construcţii fără să-i pese că a cheltuit o groază de bani fără o finalitate. Delăsarea, lipsa de respect faţă de banul comunităţii din acest caz cred că este demn de Cartea Recordurilor. Cum bine zicea un vârstnic al satului, când i-am relatat situaţia, în 9 ani de zile renova şi moderniza acea clădire şi doar prin munca copiilor de la grădiniţă. În tot acest timp, satul Ciugud nu a avut şi nu are în continuare un cămin cultural.
lÎn loc de concluzii
Ar mai fi multe de spus. Între altele, ar trebui să amintim aventura cu plantarea arbuştilor ornamentali pe marginea drumului de la locul târgului din Drâmbar până la podul peste Ampoi, experiment care a costat comuna circa 45.000 euro. Acum, din toată acea investiţie mai există doar nişte cioturi. Pe lângă paguba adusă comunei, Damian a mai pus o cheltuială de câte 1000 de euro şi pe spinarea firmelor care doreau o parcelă de concesionat, taxe prin care nu s-a recuperat nici jumătate din risipa făcută cu acea plantaţie, Suplimentul constă în faptul că cei care au dorit arbuşti de decor şi-au cumpărat şi plantat alţii noi, pe care i-au îngrijit. Mirarea cum şi-a permis primarul Damian să cheltuie o groază de bani, raportat la nivelul unei comune mici, pe terenuri ce nu aparţineau comunei, ci sunt ale Drumurilor Judeţene şi pe teritoriul municipiului Alba Iulia. Aşadar, încă o faptă de mare aventurier a acestui primar al comunei Ciugud. Dar nu pe banii lui, ci pe banul public.
Constantin BUCEA,
consilier local al comunei Ciugud

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI