Ştirea zilei
Primarul de Ciugud – un risipitor de bani publici
Pentru şedinţa din data de 17 martie, a.c. a Consiliului Local Ciugud, primarul Gheorghe Damian anunţa o ordine de zi cu 11 puncte. Unele dintre acestea păreau foarte importante, cum ar fi: „aprobarea contului de execuţie a exerciţiului bugetar pe anul 2010 al comunei ” sau „modificarea inventarului bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Ciugud” prin radierea poziţiei PĂŞUNE DRÂMBAR în suprafaţă de 63 hectare. Altele, cel puţin 2 la număr, erau de-a dreptul interesante. Din această categorie menţionez propunerile anunţate de primar pentru înfiinţarea unei publicaţii locale, dar şi preocuparea şefului administraţiei din Ciugud de majorare a salariului a două funcţionare din Primărie.
lDatorii de miliarde neîncasate în Zona Industrială Drâmbar
În mod normal, subiectul privind aprobarea contului de execuţie a exerciţiului bugetar (mai simplu spus – modul cum au fost încasaţi la bugetul local banii ce se cuveneau acestuia, precum şi cum au fost cheltuiţi) ar fi trebuit să fie de maxim interes pentru consilierii locali. Cel puţin pentru că, după aprobarea acestuia, ei răspund dacă există nereguli şi acestea nu au fost semnalate şi propuse măsurile pentru remedierea lor. Primarul sau nimeni altcineva din subordinea acestuia nu s-a mai deranjat să prezinte în vreun fel materialul pregătit, iar consilierii, majoritari colegi de partid ai primarului, nu au scos măcar un cuvânt. După o tăcere de câteva secunde, preşedintele de şedinţă a propus votarea descărcării de gestiune a primarului, fără vreo remarcă, apreciere sau solicitare de explicaţii cu privire la derularea anului bugetar 2010.
Personal, înaintea şedinţei am solicitat oficial, cu cerere în scris – căci aşa trebuie să solicite consilierii care mai pun unele întrebări sau au curajul să se mai şi opună primarului Damian, unele date cu privire la situaţia încasărilor datoriilor fiscale în zona industrială Drâmbar. După insistenţe am primit o situaţie aparent cu unele informaţii relevante. M-am înşelat! Din acele date este imposibil să tragi o concluzie clară. Bunăoară, cu referire la o anumită firmă, se spune în răspunsul primarului Damian că „valoarea debitelor şi a majorărilor aferente anului 2010 erau în sumă totală de 13.514,76 lei, din care s-a achitat 65.585 lei până la finele anului 2010”. Asta da performanţă, să încasezi de la un datornic de 5 ori mai mult decât îţi datorează. Dar să nu ne facem iluzii că ar fi aşa. Am prezentat colegilor consilieri situaţia primită de la Primărie, din care, atâta cât poate ea fi desluşită, rezultă o datorie către bugetul local de peste 15 miliarde de lei vechi. Abia din acel moment, subiectul a devenit interesant, nu atât pentru consilieri, cât pentru primarul însuşi. Acesta mi-a solicitat situaţia prezentată pentru a o vizualiza, a studiat-o fără a o combate cu vreun argument, deşi eu i-am prezentat logica după care am ajuns la suma de 15 miliarde lei vechi privind datoriile către bugetul local. Cu toarte că le-am spus clar că situaţia este de la primărie, în mod normal avizată de primar, acesta a cerut permisiunea să facă o copie după acel material. Altfel spus, primarul, care trebuia să dea explicaţii despre situaţia încasării, cauzele restanţelor şi demersurile făcute pentru recuperarea acestora, s-a demascat că habar nu are despre acel domeniu, adică despre situaţia încasărilor la bugetul local. Nu credeam că este adevărat când îmi spuneau unii că aceasta este situaţia la Ciugud. Pentru o simplă informare a celor interesaţi, fie şi măcar ca fapt divers, precizez că una dintre firmele care au concesionat teren în zona industrială Drâmbar are datorii de aproape 10 miliarde lei vechi, iar o alta peste 2 miliarde lei vechi. Am solicitat o situaţie a demersurilor legale pentru recuperarea respectivelor debite, dar până în luna septembrie a anului trecut nu am putut vedea că s-a făcut ceva în acest sens. După acea dată a fost deschis un proces aflat pe rol, iar explicaţia primită a fost că „Aşteptăm să vedem cum se derulează acesta, şi apoi mai vedem”. Surprinderea mare este că primarul, dar şi cei doi jurişti (apropo de asta, oare câte primării îşi permit să ţină în schemă câte 2 jurişti) nu iau în calcul etapele fireşti ce preced calea instanţei, inclusiv poprirea pe conturile debitorului. Există unii care spun că nu este deloc întâmplătoare această delăsare, care seamănă mai degrabă cu o sfidare a interesului comunei, sau cu alte tipuri de interese. Poate se va sesiza cineva să facă puţină lumină aici.
lCu satele în noroi şi trotuar în zona industrială
Un alt reper în susţinerea afirmaţiei din titlu se referă la stabilirea priorităţilor pentru realizarea investiţiilor. Prezint un singur exemplu, cât se poate de grăitor, dar nu este singular. Pentru anul trecut, în bugetul comunei Ciugud a fost prevăzută suma de 400 milioane lei vechi pentru executarea unui trotuar în zona industrială Drâmbar. Propunerea primarului Damian a trecut de votul consilierilor majoritar supuşi acestuia pe linie de partid fără măcar a fi discutată. Aceasta, în condiţiile în care niciunul din satele aparţinătoare comunei nu are trotuare pe mai mult din jumătatea lungimii străzilor, iar oamenii fie circulă pe carosabil, expunându-se riscurilor unor accidente auto, fie au de înfruntat noroaiele atunci când plouă, dar primarul îşi doreşte trotuare în afara satelor. Acest argument adus de subsemnatul în faţa consilierilor ca fiind nu doar o anomalie, ci un abuz al primarului la adresa intereselor locuitorilor, nu a fost în măsură să clintească propunerea aberantă, astfel că acea sumă a stat blocată cu respectiva destinaţie un an de zile. Când s-a aprobat bugetul pentru anul trecut, lista obiectivelor de investiţii a fost omisă a fi prezentată de primar în şedinţa de consiliu, deşi aceasta face parte din bugetul în sine şi cu ea ar trebui începută discuţia privind repartizarea bugetului pe un an de zile, inclusiv stabilită ordinea în care vor fi finanţate lucrările de investiţii. Când a fost semnalată „eroarea” că lista nu a fost aprobată, susţinătorii necondiţionat şi total neinformaţi ai primarului au spus că.. .nu mai are importanţă. Iată de ce consider că numai un primar aventurier poate să gândească aşa! Este adevărat, nu a fost făcut nici acel trotuar. Motivul? Tocmai indolenţa despre care vorbeam la subtitlul anterior, referitor la încasarea banilor la bugetul local.
lAlte 420 milioane lei blocate de 9 ani în bufetul din centrul comunei
Una din marile şi neplăcute surprize pe care le vor afla locuitorii comunei Ciugud, dar şi păguboase pentru administraţia locală este cu siguranţă vestea că primarul Gheorghe Damian a cheltuit încă de acum 9 ani, prin anul 2002, vreo 420 milioane lei pentru a cumpăra complexul comercial din centrul comunei. Paguba nu este prin simplul fapt că a cumpărat edificiul. Acesta putea să devină util pentru locuitorii centrului de comună, precum şi actului cultural din zona, dacă proiectul de a-i da ca destinaţie amenajarea unui cămin cultural, care nu există nici în prezent aici. Nu am cunoştinţă să mai existe vreun centru de comună fără cămin cultural. La Ciugud, o comună cu resurse financiare apreciabile, comparativ cu alte comune din judeţ, nu există un edificiu cultural. Jenant şi păgubos este că, de atâta timp, aproape 3 mandate de primar, Damian a trecut zilnic pe lângă clădire, în atâtea situaţii s-a făcut vorbire despre realitatea că Ciugudul este poate singurul centru de comună fără cămin cultural, iar primarul a dormit bine în vecinătatea acelei construcţii fără să-i pese că a cheltuit o groază de bani fără o finalitate. Delăsarea, lipsa de respect faţă de banul comunităţii din acest caz cred că este demn de Cartea Recordurilor. Cum bine zicea un vârstnic al satului, când i-am relatat situaţia, în 9 ani de zile renova şi moderniza acea clădire şi doar prin munca copiilor de la grădiniţă. În tot acest timp, satul Ciugud nu a avut şi nu are în continuare un cămin cultural.
lÎn loc de concluzii
Ar mai fi multe de spus. Între altele, ar trebui să amintim aventura cu plantarea arbuştilor ornamentali pe marginea drumului de la locul târgului din Drâmbar până la podul peste Ampoi, experiment care a costat comuna circa 45.000 euro. Acum, din toată acea investiţie mai există doar nişte cioturi. Pe lângă paguba adusă comunei, Damian a mai pus o cheltuială de câte 1000 de euro şi pe spinarea firmelor care doreau o parcelă de concesionat, taxe prin care nu s-a recuperat nici jumătate din risipa făcută cu acea plantaţie, Suplimentul constă în faptul că cei care au dorit arbuşti de decor şi-au cumpărat şi plantat alţii noi, pe care i-au îngrijit. Mirarea cum şi-a permis primarul Damian să cheltuie o groază de bani, raportat la nivelul unei comune mici, pe terenuri ce nu aparţineau comunei, ci sunt ale Drumurilor Judeţene şi pe teritoriul municipiului Alba Iulia. Aşadar, încă o faptă de mare aventurier a acestui primar al comunei Ciugud. Dar nu pe banii lui, ci pe banul public.
Constantin BUCEA,
consilier local al comunei Ciugud
Ştirea zilei
FOTO ȘTIREA TA| „O zi de duminică într-un cartier din Alba Iulia!”. Munții de gunoaie neridicate din oraș, la ordinea zilei pentru cetățeni
„O zi de duminică într-un cartier din Alba Iulia!”. Munții de gunoaie neridicate din oraș, la ordinea zilei pentru cetățeni
Un cetățean din Alba Iulia, nemulțumit de serviciile oferite de operatorul de salubritate din oraș, a postat o fotografie în mediul online, cu starea deplorabilă a unui punct de colectare a deșeurilor, umplut până la refuz.
Astfel de imagini au devenit un simbol al unei probleme persistente în oraș, de câtiva ani de zile.
Imaginea înfățișează un loc de colectare a gunoiului, amplasat într-o zonă rezidențială din Alba Iulia, care arată ca un munte de deșeuri.
Cetățenii sunt îngrijorați de starea punctelor de colectare a gunoiului, iar mulți dintre ei au împărtășit experiențe similare cu gunoiul nesortat, răspândit în zonele rezidențiale.
Această problemă nu este una nouă, dar această imagine a adus-o din nou în atenția publicului.
Oamenii din Alba Iulia se întreabă de ce serviciile de salubritate nu reușesc să gestioneze corespunzător deșeurile și de ce punctele de colectare nu sunt curățate și golite la timp.
„O zi de duminică într-un cartier din Alba Iulia. Bine ca plătim gunoiul. Rușine celor care colectează gunoiul.”, a fost reacția cetățeanului indignat, în mediul online.
Ştirea zilei
LIVE VIDEO| Tropote în Țara Vinului 2023 ediția cu numărul XX, la Poligonul de la Micești! Muzică populară, competiții strânse și alte surprize îi așteaptă pe vizitatori
Tropote în Țara Vinului 2023 ediția cu numărul XX, la Poligonul de la Micești! Muzică populară, competiții strânse și alte surprize îi așteaptă pe vizitatori
Astăzi, 1 octombrie 2023, Alba Iulia devine gazda unui eveniment special care promite să aducă bucurie și entuziasm în inimile tuturor participanților.
Este vorba despre „Tropote în Țara Vinului – Ediția 20”, organizat de TNL Alba Iulia. Această aniversare aduce în prim-plan 20 de ediții pline de tradiție, pasiune și muzică, iar postarea pe Facebook a evenimentului este deja un hit printre locuitorii din zonă.
Evenimentul „Tropote în Țara Vinului” este unul care marchează calendarul cultural al Alba Iuliei de două decenii. Cu fiecare ediție, acesta crește în popularitate și prestigiu, atrăgând iubitori ai tradițiilor, pasionați de călărie și amatori de muzică populară din toată țara.
Ediția aniversară din acest an se desfășoară pe Poligonul Jandarmeriei de la Micești. Pentru participanți, înregistrarea începe la ora 10:00, iar pentru spectatori, evenimentul este deschis de la ora 12:00. Astfel, toată lumea este invitată să participe și să se bucure de atmosfera plină de energie și entuziasm.
Pentru a marca această ediție specială, se organizează mai multe probe captivante, cum ar fi tracțiunea, călăria la viteză și competiția de frumusețe. Acestea oferă ocazia pentru călăreți și cai să-și demonstreze abilitățile și grația în fața publicului entuziast.
Evenimentul nu se rezumă doar la competiții și probe. Participanții și spectatorii au șansa să se bucure de un spectacol autentic de muzică populară, care aduce în prim-plan acordurile tradiționale ale zonei. Această parte a evenimentului adaugă o notă culturală specială și completează atmosfera de sărbătoare.
Nu trebuie să uităm de competiții, unde se acordă premii pentru cele mai bune performanțe. Campionul ediției este recompensat cu onoruri și recunoaștere pentru eforturile depuse.
Ştirea zilei
PERCHEZIȚII DIICOT în cinci judeţe, inclusiv ALBA, într-un dosar privind introducerea fără drept de deşeuri din Uniunea Europeană
Percheziţii domiciliare în cinci judeţe într-un dosar privind introducerea fără drept de deşeuri.
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – Serviciul Teritorial Timişoara împreună cu poliţişti din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Timişoara efectuează, duminică, 44 de percheziţii domiciliare, pe raza judeţelor Arad, Bihor, Hunedoara, Alba, Sibiu, inclusiv la sediile şi punctele de lucru ale unor persoane juridice, într-un dosar penal privind săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, contrabandă în formă calificată, complicitate la contrabandă în formă calificată, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals.
Potrivit DIICOT, începând cu anul 2021, în zona de vest a ţării (judeţele Timiş, Arad, Bihor şi Hunedoara) precum şi în municipiul Bucureşti, mai multe persoane s-au constituit într-un grup infracţional organizat, specializat în introducerea fără drept în ţară de deşeuri provenite din spaţiul intracomunitar în scopul obţinerii de beneficii financiare substanţiale.
Sursa citată arată că deşi, potrivit OUG nr. 195/2005, privind protecţia mediului „Introducerea pe teritoriul României a deşeurilor de orice natură, în scopul eliminării acestora, este interzisă”, sub pretextul efectuării unor operaţiuni de valorificare sau reciclare, membrii grupului infracţional, pe fiecare palier sau nivel de execuţie, au acţionat pentru introducerea ilegală în ţară a deşeurilor, punând astfel în pericol sănătatea populaţiei şi mediul înconjurător.
„Aceştia au profitat şi de faptul că în România preţul de procesare şi reciclare a deşeurilor (80 lei/tona), este unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană urmărind astfel să obţină în mod facil câştiguri financiare importante”, menţionează DIICOT.
Pe primul palier al grupului s-au aflat intermediarii sau brokerii de deşeuri, care s-au ocupat de importuri de deşeuri, disimulate ca făcând parte din categoria celor care pot fi supuse reciclării sau valorificării. Importurile s-au efectuat de la societăţi comerciale din mai multe ţări europene, iar disimularea s-a realizat şi prin falsificarea documentelor însoţitoare în care s-au făcut menţiuni nereale în sensul că materialele transportate fac parte din categoria celor care pot fi supuse recuperării sau reciclării.
Cel de al doilea palier al grupului infracţional a fost reprezentat de transportatori români, care s-au deplasat la sediile sau punctele de lucru ale firmelor comunitare, de regulă în Italia, unde au procedat la încărcarea deşeurilor în vederea reciclării sau recuperării în ţară. Actele de transport şi documentele însoţitoare au fost întocmite cu menţiuni nereale, potrivit cărora deşeurile încărcate vor fi supuse operaţiunilor de valorificare sau recuperare.
„Pentru a reduce cheltuielile cu procesarea deşeurilor, cei mai mulţi operatori comunitari au procedat la colectarea nediferenţiată (pe categorii) a deşeurilor şi încărcarea mijloacelor de transport ale transportatorilor români cu deşeuri care nu puteau face obiectul recuperării sau reciclării sau cu deşeuri municipale, fapt interzis de normele europene precum şi de legislaţia naţională. Astfel, ignorând cu bună ştiinţă prevederile OUG nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, transportatorii români, au încărcat, transportat şi introdus în ţară deşeuri care nu puteau face obiectul reciclării”, mai arată DIICOT.
Pe cel de-al treilea palier al grupării s-au aflat administratorii şi societăţile care au ca obiect de activitate valorificarea sau reciclarea deşeurilor.
DIICOT precizează că membrii grupului infracţional organizat au acţionat pentru a ascunde trasabilitatea deşeurilor prin atestarea nereală în documentul informativ însoţitor pentru transporturile de deşeuri, a instalaţiei de reciclare sau recuperare şi a operaţiunii de recuperare la care urma să fie supus deşeul.
De asemenea, în unele situaţii, deşi încărcătura era formată din deşeuri, transportatorii cu sprijinul intermediarilor, au atestat în mod nereal în documentele însoţitoare că transportă materie primă, astfel că s-au prezentat la intrarea în ţară, în punctele de trecere a frontierei în care nu activau funcţionarii de mediu, încălcând astfel prevederile Ordinului nr. 1736/2022 din 27 iunie 2022 cu privire la raportarea introducerii în ţară de deşeuri în Sistemul informatic de asigurare a trasabilităţii deşeurilor (SIATD) şi prevederile Ordinul nr. 831/49/2022 cu privire la punctele de trecere a frontierei de stat obligatorii pentru transferurile comunitare de deşeuri.
După introducerea nelegală în ţară a deşeurilor membrii grupului infracţional au acţionat pentru ştergerea urmelor infracţiunii de contrabandă calificată, procedând la influenţarea trasabilităţii pentru a ascunde provenienţa deşeurilor şi la transportarea lor la diferite societăţi care deţineau instalaţii de reciclare sau recuperare.
DIICOT menţionează că, pe parcursul activităţii de urmărire penală, au fost depistate 57 de astfel de transporturi, însumând cantitatea de peste 1.500 de tone de deşeuri. Pentru alte transporturi depistate la intrarea în ţară, nu a fost permis accesul pe teritoriul României.
„Pentru a reduce riscul de a fi descoperiţi de organele de control, transportatorii au acţionat numai la finele săptămânii şi de regulă noaptea, încercat să profite de oboseala acumulată de cei care efectuează controalele şi de faptul că în acele intervale orare funcţionarii de mediu lipsesc din punctele de trecere a frontierei, urmând să fie sesizaţi de poliţiştii de frontieră în cazul unor bănuieli cu privire la neconformitatea transporturilor”, indică DIICOT.
La sediul DIICOT – Serviciul Teritorial Timişoara vor fi conduse un număr de aproximativ 40 persoane, în vederea audierii.
Activităţile sunt realizate cu sprijinul poliţiştilor din cadrul Brigăzilor de Combatere a Criminalităţii Organizate Cluj, Oradea, Alba Iulia, Serviciilor de Combatere a Criminalităţii Organizate Arad, Hunedoara şi Sibiu, specialiştilor din cadrul ANAF şi comisarilor Gărzii Naţionale de Mediu.
Acţiunea beneficiază de sprijinul jandarmilor din cadrul Grupărilor Mobile de Jandarmi Timişoara şi Cluj şi Inspectoratelor Judeţene de Jandarmi Arad, Bihor, Alba şi Sibiu.
Pe parcursul investigaţiilor şi cercetărilor efectuate, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră a acordat sprijin prin ITPF Oradea, STPF Borş şi STPF Nădlac. Suportul de specialitate a fost asigurat de către Biroul Tehnic şi de Criminalistică din cadrul DIICOT şi Direcţia Operaţiuni Speciale din Poliţia Română.
DIICOT precizează că pe întreg parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile şi garanţiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi de prezumţia de nevinovăţie.
-
Opinii - Comentariiacum 17 ore
Luna Octombrie, Brumărel – O lună plină de tradiție și sărbătoare creștină
-
Opinii - Comentariiacum 7 ore
1 octombrie, zi de sărbătoare: Creștinii prăznuiesc Acoperământul Maicii Domnului
-
Ştirea zileiacum 22 de ore
FOTO-VIDEO | Marea inaugurare a Sălii Polivalente din Blaj! Toate biletele au fost vândute într-o singură zi, evenimentul se desfășoară cu „casa închisă”
-
Opinii - Comentariiacum 19 ore
1 octombrie: Acoperământul Maicii Domnului. Sărbătoare cu cruce roşie pentru creştini
-
Opinii - Comentariiacum 3 ore
Obiceiuri și superstiții în luna OCTOMBRIE. De ce 1 octombrie e sărbătoarea femeilor şi cum atragi norocul în dragoste
-
Sportacum 17 ore
FOTO: Campioana Volei Alba Blaj a cucerit, acasă, Supercupa României! Inaugurare de poveste pentru Sala Polivalentă din Blaj!!