Prima ediţie a Salonului Naţional de Artă
Sâmbătă, 27 noiembrie 2010, ora 18.00, la Galeriile de Artă din Alba Iulia a avut loc vernisajul primului Salon Naţional de Artă din municipiul nostru, dedicat Zilei Naţionale a României şi Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Vorbim despre o primă ediţie a unui salon naţional de artă, deoarece ediţiile precedente se intitulau ale „artei transilvane”, ceea ce excludea artişti valoroşi din celelalte provincii. Singurii invitaţi şi acceptaţi la Salonul Artei Transilvane erau, în ultimii ani, artiştii basarabeni, ca o concesie făcută fraţilor de peste Prut, în spiritul Marii Uniri. Salonul din acest an a stat sub semnul împăciuirii (deşi au lipsit nume mari ale artei autohtone, precum Dan Crecan, Nicolae Ispas, Livia Bar ş.a.), pentru că pe simeze au stat alături tinerii repezentanţi ai avangardei (cu cărţi de vizită deja impresionante) şi artişti consacraţi, ale căror lucrări se află în marile colecţii ale lumii. Astfel, anul acesta au expus artişti din Constanţa, Bucureşti, Ploieşti, Sibiu, Timişoara, Cluj, Oradea şi, desigur, Alba Iulia. Ca într-un fel de joc al continuităţii şi al înnoirii, pe simezele galeriilor albaiuliene se regăsesc astăzi numele unor consacraţi precum Aurel Nedel, Aurel Dumitru, Mihai Sârbulescu, Horea Paştina, Nicu Stancu, Ovidiu Paştina, Traian Mârza, şi în aceeaşi spaţiu, sculptori precum Ioan Bogdan şi Iosif Mladin. (Absenţe notabile, din păcate, sunt cele ale „veteranilor” Eugen Cioancă şi Nicolae Munteanu.) Iar din noua generaţie, dintre cei care nu-şi prea găseau locul până acum în prim plan, dar pe care-i legitimează din plin talentul şi creativitatea, vreau să-i menţionez pe Dacian Hopârtean, Daniel Bordeu, Antonio Luca Gabor, Ionuţ Baic, Silviu Străjan, Mihai Mârza ş.a.
Prezenţa la vernisaj a fost mult peste aşteptările organizatorilor, respectiv ale Prefecturii Alba şi ale Primăriei Alba Iulia. Au onorat cu prezenţa lor evenimentul, în calitate oficială, deputatul Călin Potor, consilierul prefectural Dorin Sava şi consilierul municipal Pavel Cimpoieş, precum şi directorul Muzeului Naţional al Unirii, cercetătorul Gabriel Rustoiu. Prezentarea salonului a fost făcută de preşedintele Asociaţiei UAP Alba, prof. dr. Traian Mârza, alături de prof.univ.dr. Iacob Mârza. Expoziţia stă la dispoziţia publicului la Galeriile de Artă toată luna decembrie, până la 1 ianuarie 2011. Şi este unul dintre evenimentele culturale pe care nu trebuie să le rataţi în acest concurs de manifestări de ţinută dedicate Zilei Naţionale!
Ioan HĂNŢULESCU
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Ştirea zilei
Primarul din Alba Iulia explică de ce este necesar împrumutul de până la 30 de milioane de euro prin emiterea de obligațiuni municipale: „Este o decizie strategică”
Primarul din Alba Iulia explică de ce este necesar împrumutul de până la 30 de milioane de euro prin emiterea de obligațiuni municipale Primarul municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleșa, a explicat, luni, 16 februarie 2026, de ce este necesar împrumutul de până la 30 de milioane de euro prin emiterea de obligațiuni municipale. Citește și: […]
ACCIDENT rutier DN14A: Un șofer din Alba s-a răsturnat în afara carosabilului. O fetiță de 9 ani și o femeie au ajuns la spital
ACCIDENT rutier DN14A: Un șofer din Alba s-a răsturnat în afara carosabilului. O fetiță de 9 ani și o femeie au ajuns la spital Un accident rutier a avut loc duminică seara, în jurul orei 20.00, pe DN14A. Un șofer din Alba s-a răsturnat cu mașina în afara carosabilului. O fetiță și o femeie au […]
VIDEO | Cântarul pentru aur, obiect nelipsit din casele locuitorilor din Roșia Montană, la loc de cinste în colecția unui localnic. Robust, dar foarte sensibil și cu o precizie mare, cântărea la miligrame metalul prețios
Cântarul pentru aur, obiect nelipsit din casele locuitorilor din Roșia Montană, la loc de cinste în colecția unui localnic. Robust, dar foarte sensibil și cu o precizie mare, cântărea la miligrame metalul prețios În Roșia Montana, cel mai vechi oraș minier din România, unde odinioară străzile forfoteau de mulțimea de oameni, iar vatra așezării istorice […]