Actualitate

„Prima casă”: Programul continuă și în 2019 pentru că a fost util în economie, dar se doreşte a fi un program social clar

Ioana Oprean

Publicat

în

Programul „Prima casă” va continua, pentru că a fost util în economie, dar se doreşte a fi un program social clar, a declarat duminică, la Antena 3, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.

„Noi vom bugeta pentru anul viitor în continuare programul „Prima casă” pentru că a fost foarte util în economie. Nu ştiu exact acum suma, dar în ianuarie o să vedeţi exact cu cât anume vom bugeta”, a spus Teodorovici.

Întrebat dacă va fi un plafon de vârstă sau de venit, şeful de la Finanţe a precizat că nu vrea să anticipeze, pentru că nu are toate datele. „Probabil săptămâna viitoare…Dacă se schimbă ceva faţă de cadrul legal care a reglementat prima casă vor fi astfel de modificări legislative puse din timp transparente pe site MFP, dar vom continua cu acest program şi în 2019″, a subliniat Teodorovici.

Şeful de la Finanţe a ţinut să reitereze că statul nu a anticipat niciun leu de pe urma ” taxei pe lăcomie”, „Nu ne bazăm pe ea, este zero în buget, vrem să descurajăm banca să mai aplice dobânzi atât de mari şi de nejustificate faţă de români. Şi în energie la fel, noi pierdem ca stat prin acele taxe în zona de energie pentru că dividendele vor fi mai mici. Eu stat câştig mai puţin, dar tocmai pentru economie, pentru consumatorul casnic este măsura aceasta luată”, a spus Teodorovici.

Potrivit unui proiect de HG publicat pe site-ul MFP, plafonul de garanţii pentru programul ‘Prima casă’ pentru anul 2019 este de 2 miliarde de lei, similar cu plafonul total de garantare alocat pentru anul 2018.

„Prin Memorandumul cu tema Aprobarea strategiei programului ‘Prima casă’ 2017-2021, adoptat de Guvern în şedinţa din data de 29.11.2016 au fost stabilite obiectivele şi liniile directoare care vor guverna programul ‘Prima casă’ în următorii 5 ani, precum şi nivelul plafonului de garantare în cadrul Programului pentru perioada 2017-2021. Astfel, Ministerul Finanţelor Publice a avut în vedere un plafon anual de garanţii în cadrul Programului de 2,5 miliarde lei pentru primul an (2017), câte 2 miliarde lei pentru fiecare an pentru anii 2, 3, şi 4 (2018-2020), iar pentru ultimul an (2021) 1,5 miliarde lei, astfel încât să crească predictibilitatea creditelor ce pot fi acordate şi contractate în cadrul Programului”, se arată în nota de fundamentare.

De la lansarea Programului în anul 2009 până la finele lunii octombrie 2018, au fost acordate 264.578 garanţii şi promisiuni de garantare, în valoare totală de 23,40 miliarde lei. De la începutul anului 2018 şi până la finele lunii octombrie 2018 au fost acordate 17.915 garanţii, în valoare totală de 1,7 miliarde lei, precum şi 6.494 promisiuni de garantare.

Sursa: economica.net


Secțiune Știri sub articolul principal



Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

Ce se poate construi fără autorizație în 2026 în România: Ce prevede noul Cod al Urbanismului

Bogdan Ilea

Publicat

în

Ce se poate construi fără autorizație în 2026 în România: Ce prevede noul Cod al Urbanismului De la 25 august 2026, România are un nou cadru legislativ în materie de urbanism și construcții. Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor schimbă inclusiv regulile pentru lucrările care pot fi executate fără autorizație de construire. Cea mai importantă […]

Citește mai mult

Actualitate

Un fost președinte executiv al UDMR, decedat în condiții dramatice, propus cetățean de onoare post-mortem al municipiului Aiud

Ioana Oprean

Publicat

în

Un fost președinte executiv al UDMR, decedat în condiții dramatice, propus cetățean de onoare post-mortem al municipiului Aiud Pe ordinea de zi a ședinței ordinare de joi, 17 septembrie 2026, a Consiliului Local Aiud se află și un proiect de hotărâre privind acordarea post-mortem a titlului de Cetățean de onoare al Municipiului Aiud lui Takács […]

Citește mai mult

Actualitate

Cum este organizat învățământul militar liceal din România: Cinci colegii, o singură rețea

Ioana Oprean

Publicat

în

Cum este organizat învățământul militar liceal din România: Cinci colegii, o singură rețea În România funcționează, în prezent, cinci colegii naționale militare, toate aflate în subordinea Ministerului Apărării Naționale (MApN). Rețeaua este construită ca o verigă de pregătire între învățământul gimnazial și instituțiile militare de învățământ superior, având rolul de a forma elevi atât din […]

Citește mai mult