Povestea bărbatului transgender care vrea buletin cu prenumele Florina. Keky: ”Nu vreau să fiu umilită pe la «Mina Minovici» sau «Obregia»”

Povestea bărbatului transgender care vrea buletin cu prenumele Florina. Keky: ”Nu vreau să fiu umilită pe la «Mina Minovici» sau «Obregia»”

Unele persoane cărora li se atribuie un anumit gen la naștere nu simt că aparțin acestui gen. Este și cazul lui Florin Chechișan, care de câțiva ani se identifică în comunitatea persoanelor transgender, a început schimbarea fizică, dar vrea și schimbarea datelor de identitate. Florin vrea un nou certificat de naștere cu prenumele Florina, dar schimbarea în actele de stare civilă s-a blocat după refuzul primăriei, care cere dovezi că și-a făcut operație de schimbare de sex.

Florin Chechișan, cântărețul transgender cu numele de scenă ”Keky”, a început în ianuarie 2018 un tratament hormonal, în perspectiva unei operații de schimbare a sexului. Terapia a dat rezultate, artistului i-a căzut barba, trăsăturile s-au feminizat treptat, iar vocea i s-a subțiat.

O ultimă etapă în acest proces de transformare fizică radicală va fi operația pentru schimbarea de sex. Dar, până atunci, Florina Cosmina – prenumele pe care și-le dorește în noul act de identitate – trebuie să se lupte în instanță pentru a convinge autoritatea locală că cererea de schimbare a actelor de stare civilă este una firească și, mai ales, legală. Mai ales că acum este evidentă discrepanța dintre imagine și numele din cartea de identitate.

”CEDO a amendat deja România, nu vreau un abuz și în cazul meu”

Florina a dezvăluit pentru GÂNDUL, că demersul său nu este unul facil. După refuzul primăriei, Florina caută rezolvarea în instanță.

”Sunt în plin proces de schimbare a actelor, pe 16 septembrie urmând a acea loc prima înfățișare. Din păcate, Primăria Baia Mare, orașul în care m-am născut, se opune schimbării actelor, invocând faptul că încă nu am finalizat operația, dar ignorând realitatea că deja arăt ca o femeie și mi-am asumat acest rol social”, spune Florina.

Va încerca să convingă instanța că are dreptate inclusiv cu argumente din decizii ale CEDO privind persoane transgender. Mai ales că, recent, statul român a fost condamnat la CEDO pentru că instanțele nu au recunoscut sexul masculin în cazul a două femei care au solicitat acest lucru, dar fără să fi trecut prin operații de schimbare de sex.

”Decizia CEDO, care a constatat încălcarea articolului 8 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, spune că nu mai este neapărat necesară schimbarea de sex pentru schimbarea actelor. CEDO a amendat deja România pentru trei procese de schimbare a actelor unor persoane transgender”, explică Florina.

Ea acuză autoritatea locală că refuză să facă diferența între ”transgender” și ”transsexual” și că invocă în motivarea respingerii cererii de schimbare a numelui expertize medico-legale din care să rezulte schimbarea de sex.

”Nu vreau să se facă și în cazul meu un abuz, pentru a fi umilită pe la «Mina Minovici» sau «Obregia», cu niște contraexpertize făcute de niște oameni care nu știu ce înseamnă transgender și nu au experiență cu persoanele de gen. Eu am obținut avize psihologice, psihiatrice și de la medicul endocrinolog, specializați pe acest subiect și mi s-ar părea o bătaie de joc sa mă poarte pe drumuri și să mă umilească la niște instituții unde nu am ce căuta”, a mai declarat Florina.
Curtea Europeană a arătat că există o diferență între transsexuali, persoanele care au trecut prin operații de schimbare de sex, și transgender, care se identifică în sexul opus caracteristicilor biologice. În opinia CEDO, refuzul de a modifica în acte identitatea sexuală dacă solicitantul nu a trecut printr-o operație de schimbare de sex reprezintă o încălcare a dreptului la viață privată, garantat prin Convenție.

Judecătorii europeni semnalează că o problemă pentru care există decizii diferite în instanțe în astfel de cazuri este lipsa unui cadru legislativ clar și predictibil în ceea ce privește procedura de recunoaștere a schimbării de sex.

Practic, acum, în lipsa unei proceduri judiciare clare, chiar dacă există decizii la CEDO, hotărârea în cazul Florinei poate să îi fie favorabilă sau nu.

Ce solicită transgenderul Florina

Prin cererea sa de chemare în judecată, Florina cere ca instanța să încuviințeze schimbarea sexului în actele de stare civilă din masculin în feminin. Mai mult, așteaptă ca instanța să dispună schimbarea prenumelui din Florin Cosmin în Florina Cosmina și implicit schimbarea Codului Numeric Personal (CNP), astfel încât să reflecte sexul feminin.

”Să fie efectuate modificările de sex, prenume și CNP, menționate mai sus, în registrul de stare civilă, să fie eliberat un nou certificat de naștere, cu prenumele Florina Cosmina și un nou CNP care să reflecteze sexul feminin, fără a exista vreun indiciu care să trădeze schimbarea de sex intervenită”, mai scrie în cererea Florinei din procesul cu Primăria. Baia Mare.

“Ultima etapă va fi schimbarea de sex, pe care o voi face în Thailanda. Mă va costa 15.000 de euro. Şi încă 3.000 de euro schimbarea definitivă. Dar totul mă va duce la cam 30.000 de euro. O să am şi alt nume în buletin.”

Transgenderul Florina

”Nu a depus un act medico-legal din care să rezulte sexul”
Procesul va începe la Judecătoria Sectorului 3 pe 16 septembrie. Primăria Baia Mare a trimis la dosar o întâmpinare prin care solicită ca instanța de judecată să respingă acțiunea formulată de Florina – pentru preschimbarea actelor de identitate – ca ”netemeinică și nefondată”.

În întâmpinarea formulată către Judecătoria Sectorului 3 București, Primăria Baia Mare susține că această cerere de chemare în judecată, formulată de Florina, este netemeinică și ar trebui respinsă din cauză că ”Florin Cosmin Chechișan, femeie transgender care se prezintă cu numele Florina și pronumele EA, nu a depus la dosarul cauzei un act medico-legal din care sa rezulte sexul acestuia”.

Ca argument, Primăria Baia Mare invocă articolul 43, alin. 1, lit. i din Legea 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, în care se precizează că ”în actele de naştere și, atunci când este cazul, în cele de căsătorie sau de deces se înscriu mențiuni cu privire la modificările intervenite în starea civilă a persoanei, în următoarele cazuri: schimbarea sexului, după rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești.”

În astfel de condiții, se precizează în întâmpinare, Florin Chechișan ar fi trebuit să prezinte un act medico-legal din care să rezulte sexul, potrivit articolului 4, alin. 2, lit. I din Ordonanța 41/2003 privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice.

Articolul invocat prevede că sunt considerate ca întemeiate cererile de schimbare a numelui când persoanei i s-a încuviințat schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă și solicită să poarte un prenume corespunzător, ”prezentând un act medico-legal din care să rezulte sexul acesteia.”

În opina Primăriei Baia Mare, documentele medicale depuse de Florina la dosarul cauzei ”nu sunt acte medico-legale în înțelesul legii”.

Florina susține însă că, în pofida faptului că operația de schimbare de sex nu a fost încă efectuată, solicitarea sa ar trebui admisă de instanță ținând cont de deciziile CEDO.

CEDO: ”Persoanele transgender din România nu au la dispoziţie o procedură clară şi eficientă pentru modificarea genului în actele de identitate”
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, în luna ianuarie a acestui an, că ”persoanele transgender din România nu au la dispoziţie o procedură clară şi eficientă pentru modificarea genului în actele de identitate, ceea ce constituie o violare a articolului 8 din Convenţia europeană pentru drepturile omului”.

CEDO a constatat, în decizia sa, că ”obligarea persoanelor transgender din România la realizarea unor intervenţii chirurgicale asupra organelor genitale ca pas obligatoriu înainte de modificarea indicatorilor de gen din actele de stare civilă (prenumele, sexul şi prima cifră a codului numeric personal) încalcă viaţa privată şi autonomia personală”.

”CEDO a luat această decizia în cauzele X împotriva României şi Y împotriva României: doi bărbaţi transgender care au fost obligaţi de instanţă să parcurgă intervenţii chirurgicale înainte de modificarea actelor de identitate, operaţii care nu se pot efectua în siguranţă în ţara noastră. Cei doi au primit o compensaţie morală în valoare de 15.000 de euro în total, 9.755 euro cheltuieli de judecată şi 1.153 euro daune materiale”, s-a transmis printr-un comunicat.

Potrivit CEDO, în prezent, persoanele transgender care doresc să își schimbe indicatorii de gen în actele de identitate trebuie să angajeze un avocat și sunt obligate să dea în judecată autoritatea publică locală în cadrul unui proces desfășurat în prezența unui procuror, în care trebuie să aducă dovezi împovărătoare, care le încalcă viața privată, pentru a își demonstra identitatea: documente medicale, martori sau expertize medico-legale.

De altfel, în instanțele naționale – între anii 2006 și 2017, spre exemplu – s-au derulat doar 48 de cazuri, judecătorii condiționând modificarea actelor de identitate de efectuarea unor intervenții chirurgicale asupra organelor genitale în 32 dintre acestea.

Florina: ”Am aflat la 30 de ani că sunt altcineva”

Încă din 2018 – atunci când a început tratamentul hormonal –, Florina a declarat că va avea de luptat în instanță, cu statul român, pentru a primi noi acte de identitate, din care să reiasă că este femeie.

“Am început o terapie, dar este cale lungă. Am început un tratament hormonal care durează vreo opt, nouă luni. Încă nu a început să-şi facă efectul, e o tranziţie care presupune timp. În această lună am început tratamentul, cu tot cu consiliere, pentru că, fără ea, nu-ţi dă nimeni avizul. (…) O să trebuiască, la un moment dat, să dau statul român în judecată pentru a-mi schimba numele, pentru că o să fie o discrepanţă foarte mare între imagine şi numele din buletin”, povestea Florina, în 2018, pentru Cancan.

sursa: gandul.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI