Ploi de stele spectaculoase în 2026: Când vor avea loc cele mai frumoase spectacole ale cerului

Ploi de stele spectaculoase în 2026: Când vor avea loc cele mai frumoase spectacole ale cerului

Pasionații de astronomie vor avea parte în anul 2026 de numeroase ocazii pentru a vedea cele mai spectaculoase fenomene pe cerul nopții: ploile de stele sau de meteori. Nu mai puțin de șapte astfel de episoade astronomice inedite vor putea fi văzute în România, în 2026.

Specialiștii au gândit și un criteriu pentru a clasifica ploile de stele în funcție de vizibilitatea lor. Este vorba despre indicatorul ZHR (Zenithal Hourly Rate), care reprezintă numărul maxim teoretic de meteori vizibili într-o oră, în condiții ideale de observație, potrivit astrobarlad.com.

Ce ploi de stele vom admira în 2026

Cele mai spectaculoase ploi de meteori din 2026 vor fi următoarele:

Liridele – 22–23 aprilie (ZHR = 18): sunt meteori strălucitori și rapizi, unii cu dâre persistente care lasă urme luminoase, asociați cu cometa Thatcher;

Eta Aquaridele – 5–6 mai (ZHR = 50): vizibile la înălțimi joase pe cer. Sunt asociate cu cometa Halley;

Delta Aquaridele – 30–31 iulie (ZHR = 25): flux constant de meteoriți pe parcursul mai multor zile, dar cu o rată scăzută pe oră;

Perseidele – 12–13 august (ZHR = 60–100): sunt cele mai așteptate din emisfera nordică. Mulți meteori rapizi și strălucitori, cu dâre strălucitoare, asociați cu cometa Swift-Tuttle;

Orionidele – 21–22 octombrie (ZHR = 20): sunt rapide cu dâre fine de lumină. Fenomenul este asociat cu cometa Halley;

Leonidele – 16–17 noiembrie (ZHR = 15): meteori strălucitori și rapizi, cu dâre fine de lumină. Asociați cu cometa Tempel-Tuttle;

Geminidele – 13–14 decembrie (ZHR = 150): considerate cele mai intense ale anului. Prezintă mulți meteori strălucitori, dar puține trene luminoase lăsate în urmă.

Cum se formează ploile de stele

Când Pământul traversează un flux dens de particule cosmice, specialiștii numesc acest fenomen „ploaie de stele”. În realitate, nu este vorba despre stele, ci despre meteoroizi – fragmente de praf și rocă lăsate în urmă, de regulă, de comete sau, mai rar, de asteroizi.

Atunci când aceste particule intră în atmosfera Terrei și ard, ele produc dârele luminoase cunoscute sub numele de meteori. Fiecare ploaie de stele este asociată cu o sursă cosmică bine definită, numită corp progenitor, potrivit Royal Observatory Greenwich.

Majoritatea ploilor de stele au comete progenitoare. Un bun exemplu este Cometa Halley, care orbitează Soarele la fiecare 76 de ani și este „strămoșa” Orionidelor. Pe măsură ce cometa se apropie de Soare, se încălzește și, fiind o bilă formată în mare parte din gheață, începe să se evapore. În loc să devină lichidă, se transformă literalmente într-un nor de particule – un nor mare de resturi.

Pe măsură ce cometa se învârte în jurul Soarelui, își umple constant orbita cu resturi. Dacă orbita sa coincide cu orbita Pământului, atunci în fiecare an se va putea vedea acel nor de resturi. Acele mici bucăți ard apoi în atmosfera Pământului, creând ploi de meteori sau “stele căzătoare”.

Perseidele sunt una dintre cele mai cunoscute ploi de meteori și pot fi văzute în fiecare august. Radiantul se află în constelația Perseus. În această perioadă a anului, acesta poate fi văzut la o înălțime rezonabilă pe cerul nord-estic la căderea nopții.

Unele ploi de stele provin din asteroizi, cum este cazul Geminidelor, care are ca sursă asteroidul 3200 Phaethon.

Dacă nicio ploaie de stele proeminentă nu este activă, atunci majoritatea meteorilor văzuți vor proveni din direcții aleatorii din spațiu. Acești meteori sunt numiți meteori sporadici și aproximativ unul la fiecare zece minute este rata normală pentru a fi văzuți.

Majoritatea globurilor de foc și a meteoriților sunt meteori sporadici. Materialul din acești meteori este asociat cu materialul din asteroizi și este probabil ca aceștia să reprezinte material provenit din asteroizi fragmentați.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI