Plicul cu bani pentru medici, întâlnit doar în România? De ce fenomenul este răspândit în toată Europa

Plicul cu bani pentru medici, întâlnit doar în România? De ce fenomenul este răspândit în toată Europa

Fenomenul „plăților pe sub masă“ în sistemul public de sănătate afectează atât țările dezvoltate, cât și pe celelalte, în proporții diferite.

În unele state, trendul este în ușoară creștere, arată un studiu efectuat de un specialist român și publicat de platforma de cercetare Frontiers.

În ultimele decenii, literatura de specialitate a subliniat faptul că în țările foste comuniste există o prevalență mai mare a pacienților care recurg la plăți informale pentru a avea acces la servicii medicale la care au dreptul.

Proporția acestui fenomen a variat între 35% și 60% la pacienții care au accesat serviciile medicale în Bulgaria, Lituania, Polonia, Ungaria, România și Ucraina. Practicarea pe scară largă a plăților informale în asistența medicală are drept rezultat faptul că mulți pacienți nu pot plăti pentru îngrijirea de care au nevoie, arată un studiu publicat în noiembrie anul trecut și semnat de Adrian Horodnic, de la UMF „G.T. Popa“ din Iași. Cercetarea are la bază date extrase din ultimele rapoarte Eurobarometru privind corupția și urmărește tendințele pacienților din cele 27 de țări ale UE, plus Regatul Unit, de a recurge la plăți informale.

Abordarea acestei chestiuni este esențială pentru a oferi pacienților acces egal la servicii medicale și a construi un sistem sanitar care să nu se bazeze pe corupție și mită. Fenomenul este, prin urmare, o problemă de sănătate publică, mai spune autorul, și reprezintă o prioritate atât pentru guverne, cât pentru agențiile supranaționale.

Studiile de până acum referitoare la plățile informale s-au axat pe factori determinanți economic, de lipsa de finanțare, de exemplu, sau de lipsa de transparență și de responsabilitate. S-a stipulat că aceste plăți neoficiale s-au făcut pentru a obține un tratament mai bun, un serviciu suplimentar, din dorința de a exprima recunoștință, pentru că medicul a cerut sau ca urmare a îngrijorării că pacienților li se va refuza tratamentul dacă nu dau „plicul“. Profesioniștii din domeniul sănătății acceptă de obicei asemenea plăți din pricina salariilor mici.

Un număr mic de studii, remarcă autorul, au căutat să explice fenomenul prin prisma valorilor, normelor și credințelor răspândite în societate. Aceste norme sociale au însă un rol foarte important. Acolo unde există o discrepanță mare între valorile, normele individuale ale pacienților și reglementările din sectorul sanitar, între societate și stat, crește și tendința de a face plăți informale. Totodată, cu cât este mai mare percepția asupra practicilor informale în sectorul public de asistență medicală, cu atât este mai mare tendința de a efectua plăți informale către practicienii din domeniul sănătății.
Șpaga în celelalte țări

Analiza arată că tendința de prevalență a plăților informale nu este clar conturată la nivel european. În 2019, 5% dintre pacienți au declarat că au făcut aceste plăți către profesioniștii din unitățile sanitare de stat, proporție în creștere de la 4%, în 2017, proporția de 4% fiind aceeași și în 2013. Este important de subliniat că în doar trei țări există o tendință de descreștere a procentului de pacienți care efectuează plăți informale, iar România se numără printre acestea. Astfel, România a scăzut de la 28%, în 2013, până la 19%, în 2019; Lituania – de la 21%, în 2013, până la 10%, în 2019, și Suedia – de la 1%, în 2013, până la 0%, în 2019.

În Franța, Estonia, Italia, Țările de Jos și Slovenia, procentul de pacienți care au declarat că au făcut plăți informale către profesioniștii din domeniul sănătății a rămas neschimbat între 2013 și 2019.

În majoritatea țărilor însă trendul a fost crescător, adică în: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Danemarca, Finlanda, Grecia, Irlanda, Letonia, Luxemburg, Malta și Regatul Unit. Pentru restul țărilor, tendința nu este clară, observându-se fie o creștere inițială în 2017 urmată de o scădere în 2019 – Cipru, Ungaria și Polonia, fie invers – Germania, Portugalia, Slovacia și Spania.

Analiza mai arată că statutul financiar joacă un rol important și că persoanele care nu s-au confruntat niciodată sau s-au confruntat rar cu probleme financiare sunt mai puțin dispuse să recurgă la plăți informale.

Pentru a reduce cât mai mult această problemă trebuie modificate atât normele individuale, cât și cele sociale. Sunt utile campaniile de informare și conștientizare a pacienților referitor la faptul că acesta este un comportament riscant, că nu este nevoie de astfel de plăți pentru a primi un tratament adecvat. Totodată, ar fi de ajutor creșterea nivelului de educație fiscală prin care să li se explice oamenilor că plata impozitelor ar aduce beneficii serviciilor publice, inclusiv la nivelul asistenței medicale prin oferirea de salarii mai mari și echipamente mai bune.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI