Plata contribuției de 5 milioane de lei la AIDA Transport Local, din nou în dezbaterea CL Alba Iulia

Proiectul de Hotărâre privind plata contribuției Consiliului Local al municipiului Alba Iulia la AIDA Transport Local va fi pus din nou în dezbatere în ședința din 18 decembrie, după ce în ședința de la sfârșitul lunii trecute a fost respins de consilieri.

Aceștia au considerat că suma solicitată – 5.000.000 de lei, respectiv câte 1.400.000 de lei pe lună pentru perioada septembrie (când s-a efectuat delegarea de gestiune a serviciului de transport local) – decembrie 2012, este prea mare, cu atât mai mult cu cât este vorba despre o contribuție suplimentară, pe lângă cotizația anuală prevăzută în contractul încheiat cu STP Alba Iulia.

De această dată proiectul de hotărâre are atașat și documentul prin care STP justifică solicitarea acestei sume, în care se precizează că aceleași sume lunare au fost alocate din bugetul municipiului și în perioada ianuaria – august 2012, pentru serviciul de transport public, înainte de data începerii prestării transportului în AIDA – Transport local, ca de altfel în tot anul bugetar 2011.

”Neaprobarea alocării acestor sume în şedinţa CL din data de 28.11.2012 reprezintă refuzul Consiliul Local Alba lulia de a-şi îndeplini obligaţiile asumate prin contract nr. 226/1683/2012 încheiat între AIDA-TL şi STP şi aprobat prin HCL Alba lulia nr. 260/08.08.2012. Vă reamintim că HCL nr. 260/08.08.2012 a fost adoptată tot de către dumneavoastră iar cheltuielile solicitate prin prezenta adresă au fost efectuate de către STP în baza acestei hotărâri”, se precizează în documentul semnat de directorul general al STP, ing. Stelian Nicola.

Acesta spune că începând cu luna octombrie 2012, la doar 3 săptămâni de la implementarea sistemului de transport public local existent în municipiul Alba Iulia la aceleaşi standarde de calitate şi în comunele din arealul AIDA-TL, numărul călătoriilor efectuate prin utilizarea transportului public metropolitan între Alba lulia şi zonele tarifare 2-7 (comunele limitrofe) a crescut cu 43% faţă de lunile ianuarie – septembrie 2012. Acest lucru a fost în beneficiul orașului deoarece călătorii au folosit transportul public în detrimentul autoturismelor persnale și astfel s-au creat locuri de parcare și s-a redus poluarea:

Operatorul de transport consideră că administrația locală avea de achitat pentru serviciul prestat până în luna noiembrie restanțe în valoare de 3.713.896 de lei, respectiv suma de 671.862 de lei aferentă prestației efectuate până la data de  10 septembrie (data începerii efectuării transportului în Zona metropolitană Alba Iulia) și 3.042.033 de lei aferentă contractului începând cu 10 septembrie și precizează în notificarea trimisă trimisă Consiliului Local și Primăriei Alba Iulia în data de 14 noiembrie a.c.: ” Vă rugăm să înţelegeţi că în situaţia dată ne este imposibil să mai asigurăm resursele financiare necesare aprovizionării cu carburant cât şi pentru efectuarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la autobuzele cu care prestăm acest serviciu public, iar de la data prezentei înţelegem să nu ne mai asumăm răspunderea juridică pentru eventualele accidente sau neîndeplinirea condiţiilor privind siguranţa circulaţiei”.

În aceeași notificare STP atenționează că ”Operatorii de transport rutier sau transportatorii autorizaţi care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui contract de delegare a gestiunii au dreptul să întrerupă prestarea serviciului de transport public local în cazul nerespectării obligaţiilor contractuale de către autorităţile administraţiei publice locale, cu obligaţia de a notifica întreruperea prestării serviciului în termenul şi condiţiile prevăzute prin contractul de delegare a gestiunii”.

În ședința din data de 28 noiembrie, primarul Mircea Hava a declarat că în toate marile orașe din europa administrațiile locale susțin financiar societățile de transport iar consilierii locali PDL au fost de acord cu alocarea sumei solicitate de STP. Reprezentanții celorlalte formațiuni politice s-au abținut sau au votat ”împotrivă”, ei mai critici fiind consilierii liberali, în frunte cu Simone Albani, considerând că suma solicitată este foarte mare și că administrația locală ar trebui să acorde numai subvențiile pentru pensionari și alte categorii speciale.

Rămâne de văzut cu ce argumente vor veni de această dată susținătorii proiectului de hotărâre. Vom reveni cu decizia luată de consilierii locali marți, 18 decembrie, după ședința CL Alba Iulia.

PUNCTUL DE VEDERE AL STP ALBA IULIA

În articol se face referire la faptul că „cei mai critici fiind consilierii liberali, în frunte cu Simone Albani …”.

1. În municipiul Bergamo – Italia, gradul de subvenționare al transportului public local este de 64,1%.

Dl. consilier Simone Albani este din Bergamo – Italy. In orașul său natal, de exemplu, veniturile realizate de către operatorul de TPL acopera doar 35,9% din costuri – vezi rândul 2 din Tabel nr. 3, pag. 5 din urmatorul studiul realizat în Lombardia și care tratează și tema din prezentul articol cât și punctul aflat pe ordinea de zi a CL Alba Iulia:

http://www.thredbo-conference-series.org/downloads/thredbo6_papers/thredbo6-theme1-Laniado-Santa-Tagliavini.pdf

Diferența de 64,1% reprezintă subvenție iar modul în care se acordă aceasta în Bergamo este descris la pct. 1.3/pag. 6, iar obligațiile de serviciu public la pct. 3.3/pag. 15. Acestea sunt identice cu cele din România dar în plus, în Italia, pentru transportul local din municipiul reședinta al provinciei acordă subvenții și consiliul județean.

De asemenea, în transportul JUDEȚEAN din Italia gradul de acoperire al costurilor din vânzarea biletelor este cuprins între 28,3 – 46.6% (Tabel nr. 2/pag. 5). Astfel, subvenția acordată de către consiliile județene în regiunea Lombardia este de 204.416.134 EURO/an. Oare cum este posibil posibil ca în Italia să se aloce acestă sumă uriașă pentru transportul județean iar la noi subvenția este 0 (zero)? Au descoperit „strategii” din consiliul județean un „perpetuum mobile de speța I”?

Daca este legală, de ce dl. Simone Albani nu duce cu copy-paste în Italia „rețeta românească” din transportul județean de persoane? (Așa cum face în sens invers cu candidatura orașului Bergamo – capitala culturală europeană în 2019: http://www.comune.bergamo.it/servizi/notizie/notizie_fase02.aspx?ID=10971 ) O fi având legătură cu faptul că gradul de evaziune în transportul județean de la noi este de 50-60% din încasări, peste 300 de angajați cu salariu minim pe economie iar diferența la negru sau diurnă (adică șoferul nu își îndeplinește sarcinile normale de lucru care ar presupune un impozit 62%, ci este în excursie pe traseele județene și primește diurnă – unde impozitul sub 32 lei/zi este zero: 30 lei/zi x 30 zile/luna = 900 lei cu impozit ZERO în loc de 62%, iar pensia suplimentară a angajaților rămane în buzunarul nu știu cui pentru a-și „reglementa” afacerile – legal, bineînțeles!), alte impozite specifice activității de doar 10% din ceea ce ar trebui fiscalizat în realitate și nu numai? Apropos, de ce nu îi întreabă nimeni pe angajații din transportul de persoane din județul Alba – în transportul județean sunt aproximativ 300 iar STP are 158: ce salariu au trecut în cartea de muncă, dacă li se plătește prin virament bancar sau „din poșetă”, dacă au auzit cel puțin că în România orele prestate sâmbăta și duminica se compensează cu zile libere sau cu plata unui spor de cel puțin 75%, că la orele de noapte este obligatorie plata unui spor de 75%, dacă au un loc de parcare prestabilit de angajator sau că acesta este numai domeniul public al administrațiilor locale, dacă își spală autobuzul într-o spălătorie cu autorizație de mediu sau întotdeauna numai cu furtunul iar apele uzate sunt tratate cu costuri suplimentare de către administrația publică (alta decât consiliul județean), că în foaia de parcurs sunt obligați să treacă doar numele traseului fără a menționa ora de plecare (aceasta se menționează doar dacă este cazul, în cazul unui control pe traseu la cursele ulterioare, pentru a nu exista în contabilitate dovada orelor reale lucrate și a numărului de kilometri), etc?

În UE-15 sunt peste 120 de asociații de transport metropolitan, organizate la fel cu cea din Alba Iulia: http://www.emta.com/?lang=en ).

Având în vedere că transportul metropolitan în jurul centrelor urbane polarizatoare se pot dezvolta numai în detrimentul traseelor județene care devin trasee locale, cei care citesc aceste rânduri nu cred că ar fi posibil ca subiectul aflat pe ordinea de zi a CL Alba Iulia ar trebui analizat într-un context mai larg, de exemplu județean?

2. În zona metropolitană Bergamo, în 2012, se realizează integrarea tramvaiului realizat în 2009 într-un sistem de transport public metropolitan:

http://www.lavoro.regione.lombardia.it/cs/Satellite?c=News&childpagename=Regione%2FDetail&cid=1213504740697&p=1213504740697&pagename=RGNWrapper

În martie 2012 s-a luat decizia, urmând ca în 30 de zile să se realizeze programul de transport. S-a hotărât ca într-un termen de 60 zile să se înființeze Zona metropolitană: “l’Agenzia per la gestione del trasporto pubblico locale” (de fapt AIDA-TL a lor). Până la 31.12.2012 toate a.p.l. membre trebuie să dea în custodie infrastructura către Asociația metropolitană. În cadrul procedurilor de licitație, se impune UN SISTEM DE TARIFARE INTEGRAT (ticheting electronic). Obligațiile financiare ale entităților care operează costurile sunt de 5,2 milioane EURO pentru anul 2012 (doar pentru operarea tramvaiului, nu și pentru auobuze care înseamnă alte costuri ce trebuie adăugate la această sumă). Este obligatorie implementarea unui sistem de integrare tarifară (ticheting electronic – la fel ca în AIDA-TL) care este estimat la 1 milion EURO (în Alba Iulia a costat 230.000 EURO, la Timișoara 8 milioane EURO iar la București 4 milioane de EURO).

Concluzii:

– în Bergamo se înființează un sistem integrat (în AIDA-TL a lor), aceasta fiind consecința dorinței cetățenilor:  “per il territorio bergamasco e che i cittadini hanno dichiarato di apprezzare”

– în Alba Iulia în 2012 este realizat, funcționează iar cetățenii sunt multumiți (se poate verifica).

Întrebare:

Dacă în orașul natal lucrurile se întâmplă la fel ca în orașul de adopție, și asta fără ca dl. consilier Simone Albani să aibă vreo contribuție, atunci domnia sa de ce insistă ca noi în Alba Iulia să nu evoluăm?

3. Gradul de subventțonare a transportului public local în Italia este de 68-70%

– Vezi ultima rubrică din Tabel nr. 5/pag. 21 din „Local Public Transport in Italy: The Long and Tortuous Way of a Tentative Reform”:

http://www.ciriec.ulg.ac.be/fr/telechargements/WORKING_PAPERS/WP08-08.pdf

Acest grad de subvenționare se realizează în condițiile în care prețul unui bilet este de 1-1,2 EURO (vezi Tabel nr. 11/pag. 41).

La pag. 24 sunt prezentate cele 4 (PATRU!!!) surse principale de SUBVENȚIONARE a transportului de persoane din Italia:

a) granturi naționale – la fel sunt alocate fonduri în toate tarile UE-15 cu un plus pentru Germania unde aceste granturi de la guvernul federal sunt deosebit de mari, transportul public fiind declarat o prioritate dar și o mândrie națională.

În România nu există astfel de fonduri deoarece transportul de persoane este fiscalizat „cu portițe”, această activitate fiind „organizată” ca un perpetuum mobile de speța I (este pe locul 4 în topul evaziunii fiscale, după: alcool, tutun și legume-fructe). Aici își au originea atacurile la piața de profil din România cu oferte de transport cu „subvenție zero și tarif mai mic decât actualul risipitor de bani publici – operatorul care primește subvenții”. Un singur leu primit sub formă de grant sau subvenții din fonduri publice de către un operator evazionist aruncă în aer tot pseudoplanul de afaceri. Cu autoritate contractantă cu tot! Și acesta este unul din motivele pentru care se refuză de către unele autorități contractante impunerea unei redevențe procentuale: orice venituri subtilizate de către operatorul de transport ar produce un prejudiciu în redevența datorată. Tichetingul electronic este de asemenea spaima evazioniștilor din transportul de persoane: orice validare a titlurilor de călătorie (bilete sau abonamente) lasă un log-on pe un server, astfel că veniturile reale (nu cât dorește să fiscalizeze operatorul) pot fi oricând cuantificate de către o autoritate de control. La fel și prejudiciul.

b) fonduri regionale (din acciza pe carburant, etc)

c) fonduri municipale sau ale provinciilor

d) venituri din vânzarea de bilete și abonamente

4. În 2012, gradul de subvenționare al transportului public local din Franța este de 80%:

http://www.mobilicites.com/fr_salon-financement-des-transports-publics–faut-il-augmenter-le-prix-des-tickets-ou-le-versement-transport–-video-_93_1900.html

sau

<<„80% du coût du transport est financé par le versement transport et les contributions publiques”, rappelle Michel Bleitrach, président de l’Union des transports publics (UTP) qui a publié récemment une position officiellle sur le versement transport dans laquelle l’organisation professionnelle plaide non pas pour une augmentation du VT, mais pour la création d’un VT interstitiel.>> (Data: 07.06.2012).

5. Suma solicitată CL Alba Iulia de către STP (4.065.000 lei) este stabilită în mod legal și reprezintă contravaloarea compensației (subvenției) pentru serviciile prestate în municipiul Alba Iulia pentru 4 luni: septembrie-decembrie 2012.

a) Cuantumul sumelor lunare solicitate sunt aceleași cu sumele alocate de către consiliul local în lunile ianuarie – august 2012. Din data de 10.09.2012, CL Alba Iulia nu mai are contract direct cu operatorul de transport, acesta mandatând AIDA-TL să execute în numele și pe seama sa activitatea de transport public local în cadrul zonei metropolitane Alba Iulia.

b) Cuantumul sumelor solicitate sunt aceleași cu sumele lunare alocate din bugetul local anul trecut, în 2011.

c) Alocarea acestor sume sub forma „contribuției pentru acoperirea cheltuielilor necesare pentru prestarea serviciului de transport public local și pentru întreținerea infrastructurii tehnico-edilitare aferente” în AIDA-TL, este în conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice și a pct. 6.6 – Capitolul 6 – Finanțarea activităților asociațiilor intercomunitare de utilități publice. Venituri și cheltuieli – din Ghidul Ministerului Administrației și Internelor privind constituirea, înregistrarea, organizarea și managementul Asociațiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice – 2009.

La pag. nr. 27 din:

http://www.mai.gov.ro/Documente/Utile/GHID.pdf

d) sumele solicitate de STP nu reprezintă cheltuiala pentru niște servicii nesolicitate, ci cele la care ne-am angajat prin contract nr. 226/1683/2012. CL Alba Iulia, în aceeași componență cu cea care trebuie să aprobe acum resursele necesare derulării acestuia, a aprobat acest contract prin HCL nr. 260/08.08.2012 și care nu determină o cheltuială mai mare pentru bugetul local față de anii trecuți. Adică dacă nu s-ar fi trecut la transportul metropolitan (ce presupune transformarea unor trasee județene în trasee locale, cu interesele aferente) nu ar fi fost această dezbatere (nu ar fi fost necesară această hotărâre de consiliu local).

Cei care citesc aceste rânduri consideră că este normal ca cineva să se angajeze față de dvs. printr-un contract și la momentul plății, nu să întoarcă capul într-o parte și să fluiere ștrengărește, ci să vă trimită pur și simplu la plimbare? Dar dacă este vorba de un serviciu public destinat să deservească o comunitate de 90.000 locuitori – AIDA TL? Același lucru s-a întâmplat după același scenariu și cu serviciul de iluminat public?

În România sunt 3.592 operatori de transport persoane. Dintre aceștia, un număr de 37 operatori din municipiile reședință de județ sunt organizați în Uniunea Română de Transport Public (STP Alba Iulia este membru fondator – anul 1990) și primesc subvenții de la bugetele locale. Aceștia, deși reprezintă sub 1% din totalul operatorilor de transport persoane din țară plătesc peste 90% din totalul impozitelor plătite în acest sector de activitate la nivel național. Această anomalie credeți că ar putea avea legătură cu subiectele aflate în dezbaterea CL Alba Iulia? O fi ajuns ea la cunoștința  acelorași persoane (dezinteresate, bineînțeles!) care se opun prin diferite mijloace (mai nou – pe facebook) dezvoltării unui serviciu public după aceleași principii ca în orice municipiu reședință de județ sau din celelalte țări membre UE?

În județul Alba, STP plătește peste 75% din total impozite aferente transportului de persoane deși contribuțiile noastre ar trebui să reprezinte maxim 40-45% la nivel județean. Cum este posibil ca persoanele cu funcții publice să nu vadă aceste lucruri?

 Stelian Nicola

Director General STP SA Alba Iulia

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI