Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

Pintea Viteazul, vestitul haiduc al Maramureșului, a învățat carte în județul Alba, la cea mai bună școală românească

Ziarul Unirea

Publicat

în

Pintea Viteazul, vestitul haiduc al Maramureșului, a învățat carte în județul Alba, la cea mai bună școală românească

Grigore Pintea, cunoscut în istorie drept Pintea Viteazul, s-a născut la 25 februarie 1670, într-o familie de români din satul Măgoaja, fostul comitat Solnoc – Dăbâca din Țara Lăpușului.

Pintea Viteazul este un haiduc, dar și o personalitate marcantă a istoriei noastre, care a cutreierat toată Țara Maramureșului, fiind un om viteaz, fără frică, plin de viață, dar și un om învățat, plin de pietate, ajutând multe familii sărmane. El a fost printre primii oameni ai acestor meleaguri care au constatat nedreptatea din acele vremuri și a adus schimbarea.

O parte a copilăriei sale, Pintea și-a petrecut-o în zona natală, apoi a mers la cea mai bună școală românească, la Aiud, pentru a învăța carte.După terminarea scolii a început să cutreiere mai multe orașe și să învețe mai multe limbi, ajungând până la Viena unde a studiat la școli înalte și unde a deprins și taina armelor. Întors acasă , Pintea va intra imediat în conflict cu nobili din zonă ce asupreau pe țărani, astfel ca s-a hotărât să se ridice împotriva nedreptăţilor sociale și a fugit în codrii Maramureşului unde a devenit conducătorul unei cete de haiduci. Împreună cu ceata sa, Pintea va ataca casele grofilor din zonă, iar prada luată de la aceștia o va împărți țăranilor nevoiași.

La vârsta de 25 de ani se întoarce acasă, iar din acel moment începe să fie haiduc. El a haiducit în: Țara Lăpușului, Năsăudului, Maramureșului, dar și în Țara Chioarului. Cea mai mare acțiune legată de începuturile haiduciei sale este atacul asupra castelului grofului din Rona, acolo unde au fost omorâte 250 de persoane, după care Leopold I oferă 500 de taleri imperiali recompensă celui care îl găsește. De asemenea, el a ajutat familile sărace, fiind un „Robin Hood al Maramureșului”. El îi înfruntă deschis și pe tătari. A fost și servitor la unele familii boierești. A fost căsătorit și-a avut o soție pe nume Mălina Costan, dar nu se stie exact dacă au avut urmași.

Timp de zece ani, el a haiducit și și-a strâns în jurul său o ceată haiducească. Cu această ceată participă la Răscoala Curuților în 1703, fiind primul român din Maramureș care sare în ajutorul lui Francisc Rákóczi al II-lea. Faptul că Pintea a participat la răscoală este menționat în memoriile lui Rákóczi, dar și în Arhivele Statului. Astfel, la 14 august 1703, Pintea împreună cu haiducii săi asediază cetatea Baia Mare, iar după câteva zile de asediu, pe data de 22 august, Pintea este împușcat la ordinul lui Ștefan Decsy. Există o altă versiune care spune că Pintea a murit pe data de 14 august sau 7 august, după cum scrie și pe piatra comemorativă. Nu se știe cu exactitate unde a fost înmormântat, dar există un mormânt pe serpentinele de coborâre din Pasul Gutâi.

Legendele legate de personajul Pintea

În jurul acestui personaj s-au legat diferite legende și balade populare, fiind considerat erou mitic înzestrat cu puteri supranaturale. Printre aceste legende se numără legenda pietrii de hotar dintre Tăuții de Sus și Baia Sprie, care spune că Pintea ducea o piatră de moară în coada toporului, iar locul unde a fost aruncată marchează hotarul. O altă legendă spune că în noaptea de Sânzâiene Pintea a cules o floare care i-a dat puteri magice. Înzestrarea cu puteri magice a haiducului se găsește și în folclorul slovac. Legenda Pesterii lui Pintea spune că în muntele Gutâi, lângă satul Crăcești (Mara – Maramureș), haiducul Pintea avea săpată în stâncă o pivniță mare, în care își ținea berbânțele cu galbeni și armătura.

Pivnița era păzită, cu rândul, de haiduci. Ea era încuiată cu o ușă mare de fier și cheile de la ea le avea Pintea. Se zice că se vede și astăzi acea pivniță care se deschide la șapte ani odată. Unii păcurari bătrâni, care pășteau oile prin apropierea acestei pivniți, povestesc că au văzut ușile deschise, iar înăuntru o masă de piatră. Când se deschide pivnița se vede un fum, niște limbi de foc și o strălucire mare, ca și Soarele.

Există și o legendă legată de moartea lui, care spune că el a fost omorât de „ trei grăunțe de k’iper șî trei grăunțe de grâu de primăvară, și trei cuiuță de potcoava calului di fier și tri grăunțe de tămâie.” Ceea ce ne trimite cu gândul la mistica cifră trei prezentă în folclorul nostru și cel universal.

Pe lângă acestea există și o legendă care spune că “Pintea o fost un viteaz mare. El o avut un cal năzdrăvan. Apoi, oamenii împaratului o vrut să-l prindă. El o stat călare pe cal, sus, pa Piatra Gutâiului. Calul o stat într-un picior de d-înapoi, ca ș-amu se vede în piatră urma piciorului unde o stat calu. Apoi, odată o zburat calu de pa Gutâi, cu Pintea călare, colo, pa Vârfu Pietrii de cătă Şugatag; de-aiciuca, ca gându, o zburat pa Piatra Săpânții. C-apoi viteaz ca acela n-o fost altu-nime”. De asemenea, se spune că ar fi inventat un aparat de zbor, dar și că ar fi ascuns în munți comori care nu au fost găsite nici astăzi, deși sunt căutate încă.

Balada lui Pintea

Balada lui Pintea este un cântec haiducesc cules pe cale orală și transmis din generație în generație, care arată vitejia personajului, atât istoric, cât și mitic.

„Pintea-n munte să suie,
Mândră curte zugrăve,
Cu cătane-o d-îngrădea,
Cu frunze-o acoperea.
Numai Pintea ș-o strigat:
-Dintre voi de s-a afla,
De s-a afla careva
Să meargă la Baia Mare
După pită, după sare,
După vin din cel mai tare
Ce beau domnii la gustare.
Nimeni nu s-o mai aflat,
Numai a Pintii fârtat;
Numai el că și-o strigat:
– Mere-oi, Pinteo, mere-oi eu,
De mi-ai da tu murgul tău,
Murguțul tău cel de vânt,
Cu coama până-n pâmânt;
De mi-i spune moartea ta,
Moartea ta din ce ți-a sta?
– Moartea Pintii-i atâta-ră:
Trei grăunță de secară,
Trei de grâu de primăvară,
La Pintea la subsuoară;
Trei grăunțe de grâu sfânt
Ș-on plumbuț mândru de-argint,
La Pintea fără de rând.”
(fragment Balada Lui Pintea)

Sursa: historia.ro


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Publicitate

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii

Opinii - Comentarii

14 iunie – Sfântul Proroc Elisei, ocrotitorul recoltelor. Credincioșii oferă astăzi pomană pentru cei adormiți

Ziarul Unirea

Publicat

în

14 iunie – Sfântul Proroc Elisei, ocrotitorul recoltelor. Credincioșii oferă astăzi pomană pentru cei adormiți Viața Sfântului Proroc Elisei este una incredibilă, care ne arată cum modestia și apropierea de Dumnezeu îți pot schimba radical destinul. Apare întrebarea: cum a putut un simplu agricultor să ajungă unul dintre cei mai mari proroci ai creștinismului? Citește […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Secțiune Articole Similare

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2024 Ziarul Unirea