Piața neagră de alcool prejudiciază statul cu 2 miliarde de euro pe an. Românilor le place însă băutura făcută acasă

Piața neagră de alcool din România este în continuă creștere, ajungând să reprezinte peste 90% din totalul pieței și să aducă statului un prejudiciu de  aproximativ 2 miliarde de euro pe an, potrivit Organizatiei Patronale a Industriei Alcoolului si Bauturilor Alcoolice GARANT.

Este vorba despre cantități enorme  de alcool nefiscalizat  care sunt vâdute anual la tarabe improvizate sau la marginea drumului, prin piețe,  internet sau alte canale de distribuție către consumatori., susține organizația într-un comunicat de presă.

Prin calitatea lor îndoielnică, aceste produse, care nu sunt supuse niciunui control, reprezintă o reală amenințare pentru sănătatea și chiar viața consumatorilor, generând totodată costuri bugetare semnificative.

Foarte mulți români preferă să cumpere țuică și vin făcute artizanal, în cazanele tradiționale de țuică, pentru că le consideră mai puțin nocive pentru sănătate decât băuturile alcoolice din comerț.

Evaziunea fiscală are un impact devastator asupra industriei legale, singura care contribuie, prin taxele care le plătește și locurile de munca pe care le oferă, la dezvoltarea economică.
Proliferarea evaziunii fiscale duce și la grave probleme sociale. Este des întâlnit în economia românească tabloul în care o fabrică reprezintă cel mai important angajator pe raza mai multor localități. Prin riscul eșecului unei asemenea afaceri, mii de locuri de muncă sunt puse în pericol, iar aceasta înseamnă în cele mai multe cazuri devastarea unor localități întregi prin lipsirea de orice sursă de venit a locuitorilor.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, România ocupă al cincilea loc în topul ţărilor cu cel mai mare consum de alcool pur pe cap de locuitor. Astfel, un român bea 14,4 litri de alcool pur pe an, cantitate care nu reiese din impozitele plătite la bugetul de stat, din cauza existenței pieței nefiscalizate.
Având in vedere cantitatile mari de bauturi neîregistrate si tendința consumatorilor de a-si subevalua consumul în  cadrul sondajelor, consumul real este chiar mai mare.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăreste Ziarul Unirea pe ȘTIRI GOOGLE