Peste un sfert din primăriile din județul Alba se zbat în sărăcie din cauza politicii păguboase a Guvernelor României

Din cele 78 de unități adminsitrativ-teritoriale din județul Alba, peste un sfert se află de ani buni în situația în care nu își pot asigura din venituri proprii cheltuielile administrative.

Asta înseamnă că pentru plata salariilor aleșilor și angajaților, pentru plata utilităților, respectiv minime cheltuieli de funcționare, fiecare primărie primește anual sume importante de bani de la Consiliul Județean Alba și Guvern (circa 400.000 de euro în 2012).

De bani pentru investiții nici nu poate fi vorba în condițiile existente. Totuși, mai sunt situații în care se poate vorbi și de dezvoltare, în urma accesării unor proiecte cu finanțare  europeană sau guvernamentală – de alimentare cu apă și canalizare, construire/reabilitare școli, etc.

Situația este generală la nivelul întregii țări. Potrivit unui studiu realizat de Institutul de Politici Publice București (IPP), cel puțin 90 de localităţi din România, peste jumătate aflate în regiunea de Nord – Est a ţării, nu își acoperă în prezent nici măcar 1/4 din cheltuielile administrative, acestora Guvernul transferându-le doar în ultimul an din Bugetul de Stat circa 300 milioane de lei (peste 65 milioane euro).

Problema pe care o ridică analiștii de la IPP este una veche și foarte serioasă, însă departe de a fi remediată, având în vedere faptul că interesele decidenților, respectiv ale politicienilor aflați la putere, nu sunt nici în cazul de față pentru economisirea resurselor și optimizarea cheltuirii banilor publici, ci electorale. Legat de această temă și în contextul regionalizării, Liviu Dragnea, Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a afirmat recent că nu se va atinge de comune.

Într-un document transmis zilele trecute de către IPP Guvernului României, se precizează că “în ultimii 10 ani, au apărut peste 22 de asemenea localităţi noi din ambiția politică a unor parlamentari inconștienți, unele dintre ele neavând, în mod evident, capacitate să reziste economic nici măcar la limita de jos.

În contextul discuțiilor despre regionalizarea României, Institutul pentru Politici Publice (IPP) cere Guvernului să oprească finanțarea acestora din Bugetul de Stat până când vor fi în situația de a decide singure (prin referendum) asupra contopirii cu localități învecinate, diversificării surselor de finanțare, etc. Fiecare localitate își decide soarta în măsura în care dispune de minime resurse financiare proprii pentru acoperirea cheltuielilor imperative. Politica păguboasă practicată de toate Guvernele României de până acum – de a trimite bani unor localităţi incapabile să încaseze contribuţiile de la propriii locuitori – este profund incorectă faţă de toţi cetăţenii acestei ţări care fac eforturi să îşi plătească taxele şi impozitele locale.

România are astăzi aproape 3.200 de localităţi (mai multe decât Polonia – 2.800, la o populaţie dublă), țara noastră încăpățânându-se să nu canalizeze resursele publice (interne și externe) către anumite zone în care să existe și concentrare de populație pentru a se atinge un impact sporit, ci în cele mai îndepărtate cătune, cu câteva gospodării cărora li s-a cerut totuși să aleagă primarul și un întreg aparat administrativ. Doar 10% din localităţile din România îşi permit astăzi să acopere integral din venituri proprii (impozite şi taxe locale) cheltuielile de funcționare (care se ridică în medie la aprox. 1 milion lei/an la o comună).

Nivelul colectării taxelor și impozitelor rămâne foarte mic în România iar perspectiva nu este deloc îmbucurătoare, nici măcar la nivelul municipiilor mari.

Primăriile şi instituţiile cu atribuţii în domeniu, Direcţiile de taxe şi impozite, nu îşi asumă obligaţia de a forma o cultură a respectării disciplinei fiscale, rezumându-se la a aplica sancţiuni.”

Peste 20 de unități administrativ teritoriale din Alba primesc bani pentru a se putea întreține: Almaşu Mare, Arieşeni, Blandiana, Bucium, Ceru Băcăinţi, Ciuruleasa, Doştat, Gârda de Sus, Horea, Întregalde, Mirăslău, Mogoş, Ocoliş, Ohaba, Poiana Vadului, Râmeţ, Roşia de Secaş, Scărişoara, Sohodol şi Şpring.

Pe lângă acestea, mai există câteva comune care se încadrează cu bugetul la limita cheltuielilor și care vor solicita bani de la consiliul județean pentru a putea încheia anul.

În unele cazuri, cheltuielile sunt duble sau aproape triple faţă de bugetul unităţii administrativ-teritoriale. La Almaşu Mare, de exemplu, veniturile proprii reprezintă 272.580 de lei, cotele defalcate din impozitul pe venit – 134.000 de lei, iar cotele defalcate din TVA – 102.000 de lei, adică 508.580 de lei, în timp ce cheltuielile de funcţionare estimate se ridică la 1.070.980 de lei.

Primele 10 cele mai sărace comune din Alba

1. Ceru Băcăinți – Total venituri: 154.350 lei; Cheltuieli de funcționare: 348.650 lei – Diferență: -194.300 lei

2. Râmeț – Total venituri: 207.500 lei; Cheltuieli de funcționare: 578.890; Plăți arierate: 185.390 lei – Diferență: – 186.000 lei

3. Roșia de Secaș – Total venituri: 727.920 lei; Cheltuieli de funcționare: 885.590 – Diferență: – 157.000 lei

4. Ciuruleasa – Total venituri: 549.360 lei; Cheltuieli de funcționare: 686.980 lei – Diferență: – 137.620 lei

5. Bucium – Total venituri: 920.490 lei; Cheltuieli de funcționare: 1.063.000 lei; Plăți arierate: 6.000 lei – Diferență: – 136.730 lei

6. Mirăslău – Total venituri: 940.600 lei; Cheltuieli de funcționare: 1.148.240 lei; Plăți arierate: 74.000 lei – Diferență: – 133.640 lei

7. Poiana Vadului – Total venituri: 460.900 lei; Cheltuieli de funcționare: 578.900 lei; Diferență: – 118.000 lei

8. Mogoș – Total venituri: 243.550 lei; Cheltuieli de funcționare: 441.210 lei; Plăți arierate: 100.000 lei – Diferență: – 97.660 lei

9. Sohodol – Total venituri: 637.570 lei; Cheltuieli de funcționare: 727.960 lei; Diferență: – 90.370 lei

10. Horea – Total venituri: 85.530 lei; Cheltuieli de funcționare: 1.225.130 lei; Plăți arierate: 106.000 lei; Diferență: – 85.530 lei

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI