Peste 130.000 de persoane între 90 și 99 de ani figurează în Registrul Electoral din România: „Bănuiesc că multe nu mai sunt în viaţă”

Peste 130.000 de persoane între 90 și 99 de ani figurează în Registrul Electoral din România: „Bănuiesc că multe nu mai sunt în viaţă”

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Adrian Ţuţuianu, a declarat, miercuri, 21 ianuarie 2026, că va propune ca documentul de bază al evidenţei electorale să fie Registrul Electoral.

„Considerăm că există un număr excesiv de categorii de evidenţe electorale cu caracter permanent, extrase sau copii ale acestora, care se gestionează de entităţi publice şi se utilizează în secţiile de votare. Vom propune ca în viitor documentul de bază, evidenţă electorală, să fie Registrul Electoral”, a afirmat Adrian Ţuţuianu, potrivit News.ro.

Oficialul s-a referit şi la structura cetăţenilor înscrişi în Registrul Electoral: „Avem în Registrul Electoral, între 80 şi 89 de ani, circa 734.195 de persoane, spun circa pentru că se schimbă aproape zilnic numărul, sunt oameni care au decedat sau oameni care au ieşit din Registrul Electoral, că au interzis dreptul de a alege şi a fi ales. O situaţie care trebuie corectată este a celor peste 90 de ani, între 90 şi 99 de ani, 133.995 de persoane în Registrul Electoral.

Bănuiesc că multe dintre aceste persoane de fapt nu mai sunt în viaţă, dar nu s-au operat în registru pentru că n-am avut elementele necesare, respectiv nu sunt înregistrate potrivit legii, actele de stare civilă, actele de deces şi o situaţie care a fost comentată în context electoral”.

Adrian Țuțuianu a precizat că în Registrul Electoral sunt și peste 14.000 de persoane de peste 100 de ani: „Peste 100 de ani în acest registru sunt 14.410 persoane, evident cvasi majoritatea lor sunt decedate şi va trebui să găsim documentele care justifică radierea lor din registrul electoral. Presupune acest lucru o colaborare cu primăriile şi cu structurile de specialitate din Ministerul de Interne.

Ca unul care am lucrat în administraţia publică-locală, vă spun că sunt lucruri generate în special de necomunicarea la timp a actelor de stare civilă, în special a celor care consemnează decesul la locul de naştere al persoanei respective şi asta ţine într-o bună măsură de administraţia publică-locală”.

Mai sunt, potrivit președintelui AEP, şi foarte mulţi cetăţeni care au decedat în străinătate, dar actele de stare civilă nu au fost comunicate, iar aceste persoane rămân în Registrul Electoral.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI