Pensiile speciale, controversate mai ales din lipsa contributivității proporționale – Cât primesc în medie, în 2017, pensionarii ”de lux”

Subiect de scandal încă de la introducerea lor, pensiile speciale au atras atenţia asupra categoriilor profesionale incluse la plată, în primul rând din cauza faptului că aceste pensii nu se supun principiului contributivităţii. Altfel spus, pensionarii de lux încasează venituri cu mult mai mari decât ceilalţi români, cei din urmă fiind dependenţi strict de nivelul cotizaţiei anuale.

Plata pensiilor speciale a fost sistată în perioada 2011-2015. Din 2015, când s-a reluat plata acestor beneficii, evoluţia numărului de pensionari de lux a fost doar una pozitivă. Aşa că, dacă în 2010 Casa de Pensii avea în plată 7.279 beneficiari, în 2017 numărul acestora a crescut la 8.324 de persoane.

Totul în condiţiile în care parlamentarii nu se mai regăsesc acum în lista iniţială. În 2010, aleşii primeau o pensie cu o valoare, la acel moment, de peste 3.600 lei pe lună. Respectiv, 2.129 lei reprezentau contribuţia, iar restul de la buget. Din 2016, aleşii au fost scoşi din sistemul controlat de Casa de Pensii şi primesc o indemnizaţie, plătită de la buget, care depinde de numărul de mandate ale parlamentarului. Aşa că acum avem 610 beneficiari, faţă de 516 din 2010, cu o indemnizaţie medie de 3.000 lei, în condiţiile în care se încasează 1.550 de lei pentru un mandat complet, 3.100 de lei pentru două mandate şi 4.600 de lei pentru trei mandate.

Un alt aspect interesant legat de pensiile speciale îl reprezintă modalitatea de indexare a acestora, în raport cu pensiile obişnuite. Pensiile românilor de rând se majorează în fiecare an, în medie cu 5%, respectiv cu 100% rata inflaţiei şi 50% din creşterea reală a salariului mediu brut pe economie. Pensiile speciale, în schimb, se indexează în funcţie de salariul în plată al unui angajat cu o funcţie similară celei deţinute anterior de pensionar. Atfel spus, cu câte procente creşte salariul de astăzi al unui procuror, cu acelaşi procent creşte şi pensia unui procuror ieşit din activitate chiar şi de acum 10 ani. Mai mult, potrivit unor surse din sistemul de pensii, este posibil şi cumulul între diferitele tipuri de pensii, astfel că un parlamentar, de exemplu, poate lua şi pensie de magistrat, dar şi una din sistemul de stat. În aceste condiţii, venituriledin pensii cumulate, pot trce şi de 50.000 lei pe lună.

O mare necunoscută a pensiilor speciale o reprezintă pensiile militarilor şi cele ale angajaţilor MAI şi din serviciile secrete. O cifră estimativă, oferită de surse din sistemul de pensii, arată că vorbim de aproximativ 250.000 beneficiari ai acestui sistem. De anul trecut a intrat în vigoare legea 233/2015, aşa că valoarea pensiilor din sistem a crescut de la 65% din salariul de bază, la 80% din salariul de bază. Mai mult, angajaţii din MAI îşi pot alege pentru calcularea pensiei o perioadă de 12 luni din ultimii cinci ani lucraţi, perioada în care au avut cele mai mari venituri.

Pensiile speciale în 2017

Diplomaţi: 784 beneficiari
Pensia medie: 5.318 lei
– din cotizaţie: 2.072
– de la Buget: 3.381 lei

Personal aeronautic:
1.413 beneficiari
Pensia medie: 10.825 lei
– din cotizaţie: 2.742 lei
– de la Buget: 8.100 lei

Funcţionari publici parlamentari: 582 beneficiari
Pensia medie: 3.099 lei
– din cotizaţie: 2.043 lei
– de la Buget: 1.348 lei

Magistraţi: 3.301 beneficiari
Pensia medie: 10.394 lei
– din cotizaţie: 2.196 lei
– de la Buget: 9.287 lei

Personal din instanţe:
1.701 beneficiari
Pensia medie: 3.600 lei
– din cotizaţie: 1.519 lei
– de la Buget: 2.162 lei

Funcţionari Curtea de Conturi:
543 beneficiari
Pensia medie: 7.461 lei
– din cotizaţie: 2.847 lei
– de la Buget: 4.666 lei.

Parlamentarii, regim special din 2016

Parlamentari: 610 beneficiari în 2017
Indemnizaţie medie: 3.000 lei de la Buget
1.550 de lei pentru un mandat
3.100 de lei pentru două mandate
4.600 de lei pentru trei mandate

Sursa: capital.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News