Opinii - Comentarii

PENSII 2024 | Undă verde pentru MAJORAREA pensiilor: A fost eliminat pragul de 9,4% din PIB din PNRR

Ioana Oprean

Publicat

în

PENSII 2024 | Undă verde pentru MAJORAREA pensiilor: A fost eliminat pragul de 9,4% din PIB din PNRR

Comisia Europeană a acceptat eliminarea plafonului de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile prevăzut în PNRR. Astfel România are undă verde pentru majorarea pensiilor.

În noul PNRR, statul îşi va asuma însă că toate cheltuielile pe care le va face cu plata pensiilor vor fi sustenabile. Comisia Europeană a cerut, de asemenea, ca noua lege a pensiilor să fie redactată mai devreme. Termenul agreat este luna noiembrie.

Citește și: Noutăți pensii 2024: Scenarii pentru indexarea pensiilor din 1 ianuarie. Cât ar putea ajunge punctul de pensie

În cazul în care Legea pensiilor va fi gata la timp, Guvernul ar putea recalcula pensiile, iar o creștere ar putea fi resimțită încă de la începutul anului 2024. O primă creștere a pensiilor ar trebui să vină din indexarea cu rata inflației.

La indexarea cu rata inflației, pensiile vor crește cu 150 de lei. De exemplu, dacă avem o pensie de 1.125 lei, care crește cu 14%, se ajunge la un venit de 1.282 lei.

Dacă vorbim despre o pensie mai mare, de exemplu de una de 2.854 de lei, aceasta va ajunge, după majorare, la 3.253 de lei.

Citește și: Pensii 2024: Noua formulă de calcul. Care sunt variantele de pe masa ministrului Muncii

”Ştiţi foarte bine că a fost eliminat, în urma discuţiilor avute şi cu doamna preşedintă a Comisiei Europene. Urmează şi noi să finalizăm legea pensiilor fiindcă avem un parteneriat. Este incorect. Cum a fost trimis PNRR la Comisie este fără 9,4. Oricum el nu ar fi fost atins. Problema este că nu putem condamna viitorul. Până în 2030 nu se ducea la 9,4 din PIB. PIB creşte. Este normal. Se raportează la un nominal mai mare, dar de datoria mea era să negociez şi să avem această discuţie cu Comisia”, a afirmat Marcel Ciolacu, într-o conferinţă de presă susţinută luni după participarea la deschiderea anului şcolar, întrebat despre eliminarea pragului de 9,4% din PIB din PNRR privind cheltuielile cu pensiile.

De ce a cerut România modificarea procentului din PIB pentru pensii

La finalul lunii aprilie, România a trimis la Comisia Europeană propunerile de modificare pentru Planul Național de Redresare și Reziliență, în baza căruia țara noastră beneficiază de suma totală inițială de 29,18 miliarde de euro.

Printre propunerile de modificare a PNRR s-a numărat și reforma pensiilor, mai precis eliminarea procentului de 9,4% din PIB şi înlocuirea cu includerea unei reguli de indexare, „în conformitate cu obiectivele de stabilitate financiară a cheltuielilor cu pensiile”.

Citește și: INDEXARE pensii 2024: Cu ce procent ar putea crește pensiile de anul viitor

Argumentul României a fost că procentul de 9,4%, prins în forma inițială a PNRR și în care ţara noastră trebuie să se încadreze până în 2070, va duce la sărăcirea populaţiei și că nu vor mai crește pensiile românilor. „Este foarte greu să menţii pe o perioadă de 50 de ani acest plafon, în condiţiile în care numai rata inflaţiei în 2022 a fost de 15%”, a explicat ministrul Marcel Boloș, pe atunci ministrul Fondurilor Europene.

Sursa: stiripesurse.ro, libertatea.ro stirileprotv.ro


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Opinii - Comentarii

Opinii - Comentarii

5 februarie: S-a încheiat acordul austro-ungar privind crearea statului dualist Austro-Ungaria, în cadrul căruia Transilvania si Banatul rămâneau încorporate Ungariei

Ioana Oprean

Publicat

în

5 februarie: S-a încheiat acordul austro-ungar privind crearea statului dualist Austro-Ungaria, în cadrul căruia Transilvania si Banatul rămâneau încorporate Ungariei În data de 5 februarie 1867, pe fondul unor înfrângeri militare în faţa francezilor, prusacilor şi piemontezilor, dar şi pe baza frământărilor naţionale din cadrul Imperiului Habsburgic, se ajunge la un compromis între Viena şi […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

2 februarie 1600: Mihai Viteazul s-a adresat, din Alba Iulia, Papei Clement al VIII-lea cerându-i ajutor împotriva otomanilor

Ioana Oprean

Publicat

în

2 februarie 1600: Mihai Viteazul s-a adresat, din Alba Iulia, Papei Clement al VIII-lea cerându-i ajutor împotriva otomanilor Mihai Viteazul a fost ban de Mehedinţi, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Munteniei şi, pentru o scurtă perioadă în 1600, conducător de facto al tuturor celor trei ţări care formează România de astăzi: […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

2 februarie: Ziua Mondială a Zonelor Umede

Ioana Oprean

Publicat

în

La 2 februarie, sărbătorim Ziua Mondială a Zonelor Umede, marcând astfel semnarea, în 1971, a Convenției Ramsar, un tratat internațional asupra zonelor umede adoptat, sub egida UNESCO, în orașul iranian cu același nume, de pe malul Mării Caspice. România a aderat la Convenția Ramsar la 21 septembrie 1991, prin înscrierea Deltei Dunării pe lista siturilor […]

Citește mai mult