Părinţi plecaţi la muncă în străinătate, copii în grija rudelor, a asistenţilor maternali ori în centre de plasament

 • La finele anului trecut, în judeţul Alba, aproape 2.000 de copii aveau părinţi plecaţi în străinătate.

Potrivit statisticilor, 397 de copii aveau un părinte plecat la muncă dincolo de graniţele ţării, iar dintre ei, 338 se aflau în grija rudelor până la gradul IV, fără măsură de protecţie. Restul micuţilor erau lăsaţi în grija asistenţilor maternali – 6, în centre de plasament publice sau private – 28 de copii, la rude până la gradul IV (cu măsură de protecţie) – 18 copii, iar 7 erau în grija altor persoane sau familii. 1.038 de copii se puteau bucura (sau nu) că aveau un singur părinte plecat în străinătate la muncă. Dintre aceştia, 937 erau în îngrijirea rudelor până la gradul IV, iar restul erau crescuţi de asistenţi maternali ori în centre de plasament, la rude sau de alte persoane. 272 de copii din judeţ aveau un părinte unic susţinător al familiei monoparentale plecat la muncă în străinătate; dintre cei 272 de copii, 186 au fost lăsaţi în grija rudelor, fără măsură de protecţie, iar aproape 90 de micuţi erau îngrijiţi de asistenţi maternali sau în centre de plasament ori erau crescuţi de alte persoane.

Din cei 1.707 copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, care poartă în suflete balanţe ale durerii, 595 au vârsta cuprinsă între 14 şi 17 ani, 556 au între 10 şi 13 ani, 249 au vârsta de 7-9 ani, 250 au între 3 şi 6 ani, 50 au vârsta de 1-2 ani, iar 7 copii sunt sub un an.De ce pleacă părinţii…
Potrivit unui recent studiu, salariul e principala sursă de venit pentru români, spre deosebire de alţi europeni, iar pensia contează cel mai mult pentru românii din clasa de mijloc. Românii foarte săraci trăiesc din munca pe cont propriu şi din beneficii de asistenţă socială sau ajutor de şomaj. Peste 80% dintre veniturile celor mai săraci români provin din muncă şi din ajutoare sociale. Cu cât sunt mai săraci, cu atât mai mică este ponderea salariului în veniturile românilor. Salariile reprezintă sub 5% dintre veniturile celor mai sărace gospodării din România. Dacă luăm ca exemplu SUA, aici salariile reprezintă jumătate dintre veniturile celor mai sărace gospodării, în Italia – 30% şi în Franţa – 25%. În Marea Britanie, salariile contribuie în proporţie de 20% la veniturile celor mai sărace gospodării, în Germania – sub 10%. Ţara noastră deţine recordul la numărul lucrătorilor în agricultură.

La noi, 29% dintre români sunt lucrători în agricultură (angajaţi pe cont propriu). Astfel, avem cea mai mare pondere, la nivel european, a persoanelor care muncesc în acest sector. Ponderea mare a românilor care muncesc în agricultură şi numărul ridicat de lucrători pe cont propriu din acest sector sunt consecinţele tranziţiei către economia de piaţă, precizează studiul. Dar munca în agricultură nu pare să fie şi rentabilă. În medie, doar 36% dintre veniturile gospodăriilor din mediul rural sunt generate de munca pe cont propriu în agricultură. Din pricina problemelor financiare şi a crizei locurilor de muncă, românii aleg calea străinătăţii, unde muncesc adeseori în condiţii grele pentru a le trimite bani celor rămaşi acasă. Părinţii pleacă purtând în suflet lacrimile copiilor, iar cei mici rămân cu imaginea părinţilor, pentru a fi crescuţi de rude, în centre de plasament sau de asistenţi maternali. Trist, dar adevărat…

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI