Parcul Natural Apuseni, devastat de o specie de insectă care prosperă în vreme de secetă: Cum se numește

Parcul Natural Apuseni, devastat de o specie de insectă care prosperă în vreme de secetă: Cum se numește

Mii de hectare de pădure din Parcul Natural Apuseni, un adevărat monument al ecosistemului și biodiversității, se află în pericol, iar însăși existența parcului este pusă sub semnul întrebării.

Parcul Natural Apuseni riscă să devină istorie și să rămână doar o aminitire. De vină nu este de această dată factorul antropic și nici vreun incendiu sau un accident chimic. Pădurile parcului au fost atacate de o specie de insectă cunoscută popular sub numele de ipide-gândac de scoarţă sau gândac tipograf, scrie adevarul.ro.

Potrivit Făclia de Cluj, insecta ar fi ajuns în urmă cu mai mulți ani în pădurile Parcului Natural Apuseni, dar lucrurile s-au agravat cu adevărat după 2017, când o vijelie de proporții a doborât foarte mulți copaci, care apoi au fost colonizați și au servit ca bază de plecare pentru temuții gândaci.

„Toată treaba a început în toamna anului 2017, când o furtună puternică a pus la pământ foarte mulți arbori. Noi am analizat situația de la început și am convocat Consiliul Științific al Parcului pentru a găsi soluții. Consiliul Științific a decis să se ia măsuri de urgență, chiar dacă este o zonă non intervenție, pentru a stopa pe viitor ca acest fenomen să se extindă. În prima etapă, ocoalele silvice care administrează fondul forestier din zonă ne-au cerut derogare, conform legii, pentru exploatare astfel încât să se prevină atacul de ipide. În acea zonă noi am avizat pentru ocoalele silvice extragerea acelor arbori infestați și a arborilor cu potențial de a fi infestați, tocmai pentru a preveni o astfel explozie în pădure. Ce s-a întâmplat, ce nu s-a întâmplat, cert este că măsurile au fost luate cu întârziere. Mai mult, se vede că nu au făcut intervenții asupra pădurii. În final au dus și la un deranj asupra pădurii în ceea ce înseamnă pătura de sol de la suprafață și asupra altor arbori sănătoși. Din păcate, prin măsurile luate, în loc ca fenomenul să fie ținut în frâu, s-a amplificat”, a explicat Alin Moș, directorul Administraţiei Parcului Natural Apuseni.

Seceta și caldura, aliații insectelor

Mai mult, situația a devenit dramatică în acest an, când seceta și temperaturile ridicate au favorizat coloniile de gândaci, care au proliferat și s-au răspândit în voie, fără să poată să mai fie stopate. Măsurile luate de administratorii parcului, care au încercat să bareze invazia insectelor și au montat capcane speciale nu au făcut decât să amâne deznodământul.

„Când brazii sunt atacați acest gândac, unul dintre primele semne va fi o «gumare» a scoarței. Acesta este un semn bun, pentru că indică faptul că arborele luptă împotriva atacurilor gândacilor. Așa se poate vedea cum pe scoarța molidului, rășina absolut transparentă curge din găurile lăsate de insecte, în timp ce pe pini, rășina este vâscoasă, de culoare alb-gălbuie. Vestea proastă e că în cazul invaziilor, când sunt foarte mulți gândaci, nu mai e nimic de făcut, iar copacii sunt copleșiți. Problema nu e însă specifică României, dar în ultimii ani mai multe păduri au fost atacate”, explică biologul Ion Popa.

Atacurile insectelor pot fi stopate doar dacă se iau măsuri din timp. „Pentru a opri atacurile insectelor se pulverizează trunchiurilor de molid cu insecticide și preparate biologice și injecții intra-tulpini de preparate medicinale. Separat, trebuie montate capcane. Însă e foarte greu, ca să nu zic imposibil când sunt atacați zeci de mii de molizi, când invazia e la o scară atât de mare. Vara aceasta fierbinte si cu secetă a fost aliata insectelor, care s-au înmulțit necontrolat, iar acum nu mai pot fi oprite”, a adăugat acesta.

„Parcului Natural Apuseni” este o arie protejată de interes național și are o suprafață totală de 75.784 ha. Parcul se întinde pe teritoriile administrative ale județelor Cluj, Alba și Bihor.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---