Rămâi conectat

Societate

„Pâinea care ne unește”, manifestare culturală în „Luna Diasporei”: Dorul de acasă și țipăul de Blaj

Publicat

în

„Pâinea care ne unește”, manifestare culturală în „Luna Diasporei”: Dorul de acasă și țipăul de Blaj

În cadrul evenimentului Pâinea care ne unește, care a avut loc în 19 august la sediul Curiei Arhiepiscopiei Majore din Blaj, invitați din țară și străinătate au participat la o manifestare culturală, care a adus în prim-plan „pâinea”, cu multiplele ei semnificații: hrană trupească, sufletească, dar mai ales element de liant între românii de acasă și cei din străinătate.

Organizat în cadrul programului național Luna Diasporei, inițiat de Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, evenimentul a avut-o ca oaspete de onoare pe Excelența Sa Doamna Oana Ursache, Secretar de Stat al Departamentului sus-numit, a cărei vizită la Blaj a urmat celor din Ditrău și Putna și care ne-a asigurat de continuarea unor astfel de manifestări culturale, menite să aducă împreună în jurul pâinii nu doar români din țară și diaspora. Programul a început pe 12 august și se va încheia pe data de 8 septembrie la Muzeul Satului din București.

Organizat în cadrul programului național Luna Diasporei, inițiat de Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, evenimentul a avut-o ca oaspete de onoare pe Excelența Sa Doamna Oana Ursache, Secretar de Stat al Departamentului sus-numit, a cărei vizită la Blaj a urmat celor din Ditrău și Putna și care ne-a asigurat de continuarea unor astfel de manifestări culturale, menite să aducă împreună în jurul pâinii nu doar români din țară și diaspor. Programul a început pe 12 august și se va încheia pe data de 8 septembrie la Muzeul Satului din București.

Electrica Furnizare Discount

Cei prezenți la manifestarea de la Sediul Curiei Arhiepiscopiei Majore din Blaj, întâmpinați cu pâine și cu sare, au pătruns în atmosfera din trecut a școlilor Bajului, ascultând fragmente memorialistice despre elevii care au beneficiat de țipăul de altădată, alese cu măiestrie de Prof. Univ. Dr. Ion Buzași din scrierile unor iluștri dascăli sau oameni de cultură care s-au perindat prin Blaj, precum Ion Agârbiceanu, Septimiu Popa sau Ștefan Manciulea.

„Trebuie spus că în școlile Blajului au studiat împreună cu românii greco-catolici numeroși tineri de alte confesiuni și etnii. Cu trecerea timpului, episcopii s-au îngrijit de înființarea a numeroase fonduri sau fundații care aveau ca misiune susținerea școlilor din Blaj. Acestora și se vor adăuga și fonduri personale, lăsat de profesroi sau de înalți prelați ai Bisericii Române Unite. Începând cu episcopatul lui Grigore Maior, elevii beneficiau, o dată la cinci zile, de o pâine de grâu; este vorba despre faimosul țipău, cum îl numește Samuil Micu, iar acest ajutor, alături de bursele de studiu, a continuat să fie oferit până în anul 1948 când Biserica Română Unită cu Roma a fost desființată de autoritățle comuniste.”, a declarat în cuvântul de bun-venit PS Cristian Crișan, Episcop Auxiliar și Vizitator Apostolic pentru comunitățile greco-catolice românești din diaspora, care a patronat evenimentul de la Blaj.

Sosit tocmai de la Paris, Pr. Mihai Marina a adus o mărturie de la misiunea greco-catolică din capitala Franței, care sărbătorește anul acesta 75 de ani de la înființare, fiind una din cele 67 de comunități ale Bisericii Române Unite cu Roma din diaspora. O mărturie aparte despre experiența personală de beneficiar al țipăului sub forma unei burse pe durata studiile teologice a fost oferită de Pr. Lect. Univ. Dr. Anton Rus, care a subliniat rolul de liant al pâinii: „…din grâul de pe lanurile României mănâncă și românii din diaspora, iar din grâul muncit de românii de pretutindeni se hrănesc și românii din țară. Aceasta este pâinea care ne unește. Mulți români din țară cumpără pâine aici pe banii trudiți de cei dragi ai lor prin Europa, iar mulți frați de-ai noștri se întorc în concedii pentru a gusta din pâinea cea dulce de acasă. Aceasta este pâinea care ne unește.”

La finalul evenimentului, Preafericitul Părinte Cardinal Lucian Mureșan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco – Catolică, a primit-o în audiență la reședința Sa pe Doamna Secretar de Stat Oana Ursache, exprimându-și bucuria pentru manifestarea găzduită la Blaj.

Publicitate

Ştirea Ta

FOTO ȘTIREA TA| Un Bărăbanț mult prea mic pentru un loc de joacă și un bloc: „Mulțumim, domnule primar Pleșa”

Publicat

în

FOTO ȘTIREA TA| Un Bărăbanț mult prea mic pentru un loc de joacă și un bloc: „Mulțumim, domnule primar Pleșa”

Locatarii unui bloc din cartierul Bărăbanț, din municipiul Alba Iulia, transmit „mulțumiri” primarului Gabriel Pleșa după ce un loc de joacă pentru copii a fost inaugurat chiar lângă clădirea în care aceștia locuiesc.

Necesitatea unui astfel de proiect, în cartierul albaiulian, nu este nicidecum contestată de persoanele ce locuiesc în clădire, dar aceștia consideră că parcul de joacă destinat copiilor ar fi putut fi amplasat într-un alt loc.

Electrica Furnizare Discount

„Mulțumim domnului primar, Gabriel Plesa !”

„Pentru liniștea ce ne-a adus-o prin deschiderea acestui parc de joacă lângă bloc, în cartierul Bărăbanț. Am vrea să știm când ne putem si noi odihnii și să stăm liniștiți în casă. Menționăm că nici un locatar din acest bloc nu a fost întrebat dacă este de acord cu deschiderea  acestui parc de joacă.  Ne întrebăm unde este pandemia deoarece nici părinții nu poartă mască de protecție.

Înțelegem că era mare nevoie de acest parc de joacă, dar nu în această zonă deoarece galagia este foarte mare. Intrarea și ieșirea din curtea blocului este îngreunată de mulțimea de copii și bicicletele lăsate la întâmplare. Ar fi mai multe de spus, dar ne oprim aici mulțumind încă o dată domnului primar si consilierilor pentru această decizie.  .

„Era singurul spațiu public unde se putea face!”

„Era singurul spațiu public unde se putea face! A cerut toată comunitatea! Niciodată nu-i mulțumești pe toți! În ce privesc măsurile de protecție, o să verificăm! Mulțumesc mult de informare!” , a declarat primarul Gabriel Pleșa contactat de ZiarulUnirea.ro

 

 

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir: De astăzi, căldura intră în pământ și frigul își arată colții. Ce este interzis să faci pe 26 octombrie

Publicat

în

Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir: De astăzi, căldura intră în pământ și frigul își arată colții. Ce este interzis să faci pe 26 octombrie

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie este cinstit de către credincioșii ortodocși pe data de 26 octombrie. A trăit în timpul împăraților prigonitori de creștini Dioclețian (284-305) și Maximian (286-305). Din viața sa, înscrisă în Sinaxare, aflam că Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a fost fiul prefectului din Tesalonic. După moartea tatălui său a fost numit guvernator al Tesalonicului.

Ținând seama de faptul că Dimitrie nu a ascuns că este creștin, a fost întemnițat. În vremea aceea, creștinii erau trimiși să lupte cu gladiatorii. În aceste confruntări, majoritatea creștinilor erau victime sigure.

Citește și: MESAJE de SFANTUL Dumitru: Felicitări de Sfântul Dumitru și  urări de Sfântul Dumitru pe care le poți trimite celor care își sărbătoresc onomastica

Potrivit tradiției, Nestor – un tânăr creștin, cere binecuvântarea de la Sfântul Dimitrie să îl doboare pe Lie, gladiatorul favorit al împaratului, pentru a pune capăt luptelor sângeroase. Sfântul Dimitrie îl va însemna cu semnul Sfintei Cruci pe frunte și îi va spune: ‘Du-te si pe Lie il vei birui, iar pe Hristos Îl vei mărturisi’.

Electrica Furnizare Discount

De ce i se spune ‘Izvorâtorul de Mir’

Prin rugăciunile Sfântului Dimitrie, Nestor reuseste să-l strapungă cu lancea pe Lie. La finalul acestei lupte, împaratul Maximian poruncește ca lui Nestor să i se taie capul, iar Dimitrie sa fie străpuns cu sulițele. Din trupul lui Dimitrie, nu a curs sange, ci mir tămăduitor de boli.

Citește și: nume sărbătorite de Sfântul Dumitru

Sfântul Dimitrie a fost martirizat la Sirmium (în Serbia). Moaștele sale au fost aduse în Tesalonic, pe 26 octombrie 413. Biserica actuală în care se află moaștele Sfantului Mucenic Dimitrie a fost construită la puțin timp de la incendiul bisericii ridicate de guvernatorul Leontie, din anii 626-634. A fost transformată în moschee în anul 1492, A fost redată cultului creștin în anul 1912.

Tradiţii de Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. ‘Focul lui Sânmedru’

Unul dintre cele mai spectaculoase obiceiuri care au loc în ajunul sărbătorii sunt focurile vii, denumit ‘Focul lui Sânmedru’, Creștinii aprind focuri în curţile caselor sau pe dealuri, peste care sar copiii pentru a fi sănătoşi, iar tinerii pentru a se căsători.

Citește și: Obiceiuri de Sfântul Dumitru și tradiții de Sfântul Dumitru

În tradiția/credința populară, anul este împărţit în două anotimpuri: vara şi iarna. Dacă Sfântul Gheorghe închide iarna, de Sfântul Dumitru codrul își pierde frunzele și se uscă plantele. Se crede că în ziua Sfântului Dumitru, căldura intră în pământ şi gerul începe să pună stăpânire pe pământ

Patronul ciobanilor. Cum va fi iarna care vine

Sfântul Dumitru este considerat şi patronul păstorilor. În această zi, spune tradiţia că ciobanii află cum va fi iarna. Păstorii îşi aşează cojocul în mijlocul oilor. Dacă se va culca pe el o oaie neagră, iarna va fi blândă, iar dacă se va culca o oaie albă, iarna va fi geroasă.

O altă tradiție de a afla cum va fi iarna este cum merg oile în dimineața sărbătorii. Dacă dimineața se va trezi prima dată o oaie albă, care va pleca spre direcția sud, iarna va fi aspră. Însă dacă se va trezi o oaie neagră și va merge spre nord, iarna va fi mai ușoară.

De ce apare Sfântul Dimitrie în unele icoane ca Sfântul Gheorghe

O icoană din Sinai, din perioada cruciadelor, pictată în a doua jumătate a secolului al XII-lea, îl înfățișează pe Sfântul Dimitrie alături de Sfântul Gheorghe. Cei doi sunt reprezentați pe cal. Sfântul Dimitrie apare pe un cal negru, iar Sfântul Gheorghe pe un cal alb.

Sfântul Gheorghe este reprezentat împungând cu sulița un balaur. Sfântul Dimitrie este înfățișat cum îl învinge pe gladiatorul Lie. Având în vedere că Sfantul Dimitrie l-a învins pe gladiator prin rugaciune, nu direct în luptă, aceasta reprezentare face legătură spre războiul nevăzut.

Se spune că nu ai voie să folosești pieptenele în ziua de Sfântul Dumitru, altfel vei atrage necazuri și primejdii. În Bucovina se spune că cine seamănă usturoiul pe 26 octombrie va avea parte de pagube anul viitor.

Fiind o sărbătoare cu cruce roșie, este interzis să speli, să coși sau să faci orice are legătură cu treburile casnice, inclusiv prepararea mâncării la cuptor.

Alte tradiții de Sfântul Dumitru

Tot în această zi se tunde coama cailor până la trei ani, ca să aibă părul frumos. Cei care au datorii trebuie să le plătească până la Sfântul Dumitru ca să le meargă bine anul viitor.

Se spune că cei care vor păzi cu sfințenie această sărbătoare vor fi feriți de boli sau pericole. Este o zi a soroacelor pentru slujbe, împarte mâncare si se slobod sărindarele. Femeile trebuie să meargă la biserică și să dea de pomană celor trecuți în neființă.

De asemenea, femeile trebuie să le împartă copiilor fructe uscate, covrigi, mere și nuci. În anumite zone ale țării se împarte grâu fiert în lapte și colivă.

În ajunul sărbătorii Sfântului Dumitru, se aprind focuri, peste care sar copii, pentru a se păstra sănătoşi tot anul. Se spune că focul alungă fiarele şi încălzește morţii. Țăranii aruncă un cărbune în grădină, după ce focul se stinge, pentru ca aceasta să primească puterea de a rodi.

Sfântul este considerat patronul tuturor păstorilor. Se spune că ziua de 26 octombrie este prima zi cu ger și se poate afla cum va fi iarna. Ciobanii își pun cojocul în mijlocul oilor, așteptând să vadă ce oaie se va așeza pe el.

Dacă se va așeza o oaie neagră, iarna va fi una blândă. Dacă, în schimb, se va așeza o oaie albă, atunci iarna va fi aspră și geroasă.

Sursa: dcnews.ro fanatik.ro

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Dumitru, Izvorâtorul de Mir. ,,Nu rupeți florile care au rămas neculese în grădini, daca sunt încă neofilite”

Publicat

în

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Dumitru, Izvorâtorul de Mir. ,,Nu rupeți florile care au rămas neculese în grădini, daca sunt încă neofilite”

Imediat după hramul Sfintei Parascheva, Sfântul Dumitru este ultima, dar și cea mai însemnată sărbătoare a toamnei. Conform superstițiilor pastorale, ziua de Sf. Dimitrie reprezintă începutul iernii.

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie (Dumitru), izvorâtorul de Mir sau Sfântul Dumitru, izvorâtorul de Mir, a fost un martir creştin, sfânt militar din veacul al III-lea, care a trăit în vremea împăraţilor Maximian şi Diocleţian, în cetatea Tesalonic. A fost martirizat în jurul anului 306 şi este sărbătorit atât de ortodocşi, cât şi de catolici, pe 26 octombrie.

Citește și: MESAJE de SFANTUL Dumitru: Felicitări de Sfântul Dumitru și  urări de Sfântul Dumitru pe care le poți trimite celor care își sărbătoresc onomastica

Odată cu Samedru sau ziua Sfântului Dumitru, după cum mai este cunoscuta În popor, se încheie “vara pastorilor” care a început la Sfântul Gheorghe (23 aprilie). Teoretic, odată cu aceasta sărbătoare, iarna începe sa își intre in drepturi si este “descuiata”, iar ciobanii coboară oile de la munte.

Electrica Furnizare Discount

Sfântul Dumitru este perceput in popor ca fiind dăruit de la Dumnezeu cu puteri vindecătoare, dar si cu puteri asupra naturii, el fiind cel care desfrunzește pădurile, usucă plantele si ii aduna pe toți laolaltă la Focul lui Samediu. El este considerat a fi patronul pastorilor si a toamnei. In unele zone, s-a încetățenit credința ca Sfântul Dumitru, Izvorâtorul de mir, este cel care a dat oamenilor vinul, folosit la Sfântă Împărtășanie.

Nu rupeți florile care au rămas neculese in grădini daca sunt încă “in fire” si neofilite. In tradiția populara, frumusețea lor este înspre alinarea sufletelor celor morți.

Multe din superstițiile romanești sunt legate de starea vremii in ziua Sfântului Dumitru. O vreme înnorata de Sfântul Dumitru, cu vânt si ploaie prevestește zapezi grele in iarna care va veni. Totodată, daca producția de gutui este si ea îmbelșugata, atunci cu siguranță iarna va fi una lunga, cu zapezi mari. Iarna va fi in schimb mai blânda daca afara nu va ploua si cerul va fi senin.

Ciobanii mai au si alte obiceiuri de a afla de ce fel de vreme vor avea parte in iarna care vine. Amplasarea unui cojoc in mijlocul oilor este o metoda străveche de a prognoza vremea. In cazul in care pe cojoc se va așeza o oaie neagra – este considerat a fi semn ca iarna care va urma va fi blânda. Daca in schimb, pe cojoc se așază o oaie alba, atunci se pot așteaptă la o iarna grea, cu viscol si nămeți.

Totodată, direcția in care se îndreaptă oile in dimineața sărbătorii Sfântului Dumitru poate fi considerata si ea un bun ghid de “citire” a vremii. Daca prima oaie care se va trezi dis-de-dimineața este o oaie alba si se va îndrepta înspre sud, se spune ca iarna care va veni va fi aspra. Pe de alta parte, daca prima oaie care se va trezi este neagra si se va îndrepta înspre nord, atunci iarna va fi una mai ușoara.

Femeile împart pentru sufletul celor morți bucate alese, dar si grâu fiert cu unt, lapte sau brânza. Se fac pomeni in aceasta zi si in biserica sunt pomenite numelor celor morți, in anumite zone ale tarii existând obiceiul de a împarți colaci in forma de cruce.

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare