Au început înscrierile la Evaluare Națională 2023: Calendarul examenului

Marți, 6 iunie, încep înscrierile la Evaluare Națională 2023 pentru elevii de clasa a VIII-a.

Citește și: BACALAUREAT 2023: Modele de SUBIECTE și BAREME din anii trecuți la română matematică și disciplina la alegere pentru elevii de clasa a 12-a: 2022, 2021

Înscrierea candidaților se face automat de către secretariatele școlilor, elevii de clasa a VIII-a urmând să încheie cursurile pe 9 iunie.

Proba la Limba română se va desfășura pe 19 iunie, iar proba la Matematică este programată pe 21 iunie.

Primele rezultate ar urma să se afișeze pe 28 iunie, iar cele finale, de după contestații, pe 4 iulie 2023.

Cu toate acestea, din cauza grevei profesorilor, este posibilă refacerea calendarului stabilit pentru susținerea probelor de la Evaluare Națională.

CITEȘTE ȘI: EVALUARE NAŢIONALĂ 2023: Modele de SUBIECTE și BAREME, la română și matematică pentru elevii de clasa a 8-a din anii trecuți: 2018, 2019, 2020, 2021, 2022

Calendar probe și rezultate de la Evaluare Națională 2023

6 – 9 iunie 2023: Înscrierea la Evaluarea Națională;
9 iunie 2023: Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a;

19 iunie 2023: Limba și literatura română – probă scrisă;
21 iunie 2023: Matematica – probă scrisă;
22 iunie 2023: Limba și literatura maternă – probă scrisă;

28 iunie 2023 (până la ora 14:00): Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor;
28 iunie 2023 (ora 16:00 – ora 19:00) – 29 iunie 2023 (ora 8:00 – ora 12:00): Depunerea contestațiilor;
29 iunie – 4 iulie 2023: Soluționarea contestațiilor;
4 iulie 2023: Afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor.

Cum se desfăşoară testarea la Evaluare Naţională pentru clasa a VIII-a în 2023

Potrivit metodologiei, elevii nu au voie să intre în sălile de examen cu ghiozdane, rucsacuri, poșete, sacoșe și alte astfel de obiecte. Acestea vor fi lăsate în spațiile de depozitare a obiectelor.

Elevilor care susţin examenul de Evaluare Naţională 2023 li se permite accesul în săli până la ora 8:30.

Probele la Evaluare Naţională 2023 pentru clasa a VIII-a încep la ora 9:00, moment în care, în fiecare sală, vor fi distribuite subiectele.

Timpul destinat rezolvării subiectelor la română de la Evaluare Naţională 2023 este de două ore din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fiecărui elev.

Media obținută de candidați la Evaluarea Națională 2023 va fi singura care va conta pentru media de admitere la liceu. Ministerul Educației a decis ca, începând de anul acesta, media claselor 5-8 să nu mai conteze la media de admitere la liceu.

Totodată, înregistrarea şi monitorizarea timpului de rezolvare a testelor de la Evaluare Naţională se fac de către administratorul de test.

Acesta asigură respectarea ordinii şi a liniştii în sala de clasă în timpul susţineri testelor de la Evaluare Naţională 2023.

La finalul timpului alocat testelor de la Evaluare Naţională, profesorul recuperează testele de la elevi, conform procedurilor menţionate în metodologie.

Structura subiectelor de la Evaluare Naţională 2023 pentru clasa a VIII-a

Structura subiectelor de la Evaluare Naţională 2023 pentru clasa a VIII-a sunt structurate astfel încât itemii să măsoare gradul de formare/dezvoltare a competențelor prevăzute în programa de examen, precizează Ministerul Educației.

La română, subiectul I de la Evaluare Naţională 2023 clasa a VIII-a cuprinde itemi obiectivi și semiobiectivi, de tip întrebare structurată, care vizează preponderent, evaluarea competentei de lectura, a competentei interculturale şi preponderent, evaluarea competentei lingvistice.

Subiectul II de la Evaluare Naţională 2023 clasa a VIII-a constă într-un item subiectiv, de tip eseu structurat, prin care se evaluează scrierea despre textul literar sau scrierea creativă.

Examenul la matematică de la Evaluare Naţională clasa a VIII-a este structurat în trei subiecte, fiecare valorând 30 de puncte. Vor fi acordate 10 puncte din oficiu, iar subiectele sunt alcătuite în conformitate cu programa aprobată de Ministerul Educației.

Risc de noi GREVE în România: Guvernul va modifica noi grile de salarizare prin OUG pentru a evita alte proteste

Guvernul intenționează să rezolve în această săptămână prin OUG problemele ridicate de sindicaliștii din poliție și sănătate, au declarat marți surse din coaliție pentru ȘTIRIPESURSE.RO.

Executivul va adopta Ordonanță de Urgență care să cuprindă aducerea grilelor de salarizare pentru cele două categorii la nivelul anului 2022”, potrivit surselor citate.

De asemenea, Guvernul va prezenta și o soluția pentru nemulțumirile salariale ale CFR-iștilor.

„Nu vor mai fi greve generale”, susțin surse din coaliție.

Vouchere de vacanță 2023: Condiția obligatorie pentru ca angajații din privat să primească tichetele, votată la Senat

Sumele voucherelor de vacanță se alocă anual, din bugetul statului, din impozitele pe venit plătite de către fiecare angajator, conform propunerii legislative semnată de 13 de parlamentari din partea PNL, PSD și UDMR.

Modalitatea de plată a sumelor care reprezintă contravaloarea voucherelor de vacanță va fi stabilită de Guvern, în maximum 30 de zile de la promulgarea legii de către președintele României.

În termen de 5 zile de la primirea sumelor în cont, angajatorii vor vira sumele către unitățile emitente cu care au încheiate contracte, care vor transfera beneficiarilor valoarea nominală a voucherelor de vacanță.

Vouchere de vacanță și pentru angajații din privat. Când și în ce condiții ar putea fi acordate

Comisia pentru antreprenoriat şi turism din Senat a iniţiat consultări cu mediul de afaceri şi operatorii din turism pe tema acordării de vouchere de vacanţă în mediul privat, aşa cum prevede un proiect de lege. Documentul, aflat în curs de adoptare, completează legislaţia şi stimulează acordarea de vouchere de vacanţă în mediul privat, în valoare de 1.450 de lei/angajat/an.

La o astfel de consultare, desfăşurată la invitaţia Prefecturii Argeş, în prezenţa preşedintelui interimar al Senatului, Alina Gorghiu, a preşedintelui Comisiei pentru antreprenoriat şi Turism, Eugen Ţapu Nazare, şi a senatorului Vlad Mircea Pufu, membru în aceeaşi comisie, au participat peste 50 de reprezentanţi ai sistemului privat din judeţul Argeş.

Aceştia au arătat că îşi doresc o asemenea facilitate, dar este important ca legea acordării voucherelor să aibă o formă finală care să sprijine atât antreprenorii, cât şi angajaţii. O altă concluzie desprinsă din dezbateri este că viitorul act normativ trebuie să reglementeze foarte clar modul de acordare şi de deducere a acestor cheltuieli, astfel încât mediul de afaceri să fie stimulat să aplice prevederile acestuia.

”Există studii, unul fiind elaborat de trei profesori ai Academiei de Studii Economice, care ne arată că la 1 leu investit într-un voucher de vacanţă se întorc în bugetul de stat 1,2 lei şi că, prin efectul acestei legi, se vor crea între 150.000 şi 200.000 de locuri de muncă noi şi că, pentru 1 leu infuzat în piaţă, printr-un voucher, valoarea nominală în PIB este de 1,51 lei”, a declarat Eugen Ţapu Nazare, preşedintele Comisiei pentru antreprenoriat şi turism.

La rândul său, preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, a subliniat impactul pe care actul normativ îl va avea asupra unor sectoare ale economiei.

”Această lege este necesară şi are multe beneficii: se elimină inechitatea între salariaţii din sistemul public şi cei peste 4,2 milioane de salariaţi din sistemul privat; se încurajează încheierea de contracte de muncă şi reduce presiunea fiscală, în condiţiile în care la noi costul fiscal pe angajat este de peste 40%, cel mai ridicat din UE; cel puţin două treimi din valoarea acestor vouchere se vor întoarce în economie; se impulsionează sectoare importante din economie, turismul şi HoReCa, dar şi alte industrii conexe”, a afirmat Gorghiu, citată de news.ro.

”Sunt un susţinător al acestei legi pentru că eu cred că rezolvă o mare nedreptate, aceste discriminări care se fac între salariaţii de la stat şi cei de la privat… În al doilea rând, vine în completarea altor acte normative şi proiecte care stimulează creşterea turismului intern. Vorbim despre 100 de miliarde de euro care vor fi investiţi, în perioada următoare, în turism, prin PNRR, din fondurile de coeziune şi prin programul de politici agricole comune. Pentru că obiectivul este ca, în următorii câţiva ani, turismul românesc să susţină 10% din PIB-ul României”, a declarat, la rândul său, senatorul Vlad Mircea Pufu.