Rămâi conectat

Actualitate

OFICIAl: Alți 4 pacienți infectați cu coronavirus au pierdut lupta cu viața. Bilanțul total al victimelor din țară ajunge la 314

Publicat

în

La aproximativ o oră de la ultima informare a Grupului de Comunicare Strategică, alți patru români, infectați cu coronavirus, au murit, bilanțul total al celor decedați ajungând astfel la 314. Asemeni raportării anterioare, trei bărbați și o femeie au pierdut lupta cu viața.

Deces 311

Bărbat, 41 an din județul Gorj. Persoană întoarsă din Anglia în data de 05.04.2020. Internat în Spitalul Județean de Urgență Targu Jiu- ATI în stare grava în data de 10.04.2020.
Recoltat pentru COVID-19 în data de 10.04.2020.
Rezultat pozitiv în data de 11.04.2020.
Decedat în data de 10.04.2020.
Comorbidități: Obezitate.

Elit - Gustul Desăvârșit

Deces 312

Femeie, 77 ani din județul Suceava. Întrebată în Spitalul Județean de Urgență Suceava în data de 27.03.2020. Contact cu caz confirmat.
Recoltat pentru COVID-19 în data de 27.03.2020.
Rezultat pozitiv în data de 02.04.2020.
Decedat în data de 11.04.2020.
Comorbidități: Poliartrita reumatoidain tratament cu methotrexat

Deces 313

Bărbat, 57 ani din județul Suceava. Internat în Spitalul Județean de Urgență Suceava-Pneumologie în data de 10.03.2020 pentru Osteomielită costală cronică cu Stafilococ auriu.
Recoltat pentru COVID-19 în data de 25.03.2020.
Rezultat pozitiv în data de 30.03.2020.
Decedat în data de 11.04.2020
Comorbidități: Osteomielita costala cronica cu Stafilococ auriu , HTA, Bronsita cronica.

Deces 314

Bărbat, 69 ani din județul Suceava. Internat în Spitalul Județean de Urgență Suceava.
Recoltat pentru COVID-19 în data de 06.04.2020.
Rezultat pozitiv în data de 08.04.2020.
Decedat în data de 10.04.2020
Comorbidități: Diabet zaharat tip II, BPOC, AVC.

Raportare ora 19: Potrivit informațiilor transmise de GCS, bilanțul total al deceselor la noi în țară, în rândul pacienților care au fost infectați cu noul coronavirus a ajuns la 310. Alți 4 români, trei bărbați și o femeie, au pierdut lupta cu boala. Aceșia aveau vârste cuprinse între 52 și 69 de ani, suferind și de alte comorbidități.

Deces 307

Bărbat, 52 ani din județul Arad. Internat în Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad – Secția de Nefrologie în data de 30.03.2020, pentru hemodializă.
Recoltat pentru COVID-19 în data de 30.03.2020.
Rezultat pozitiv în data de 03.04.2020.
Decedat în data de 12.04.2020.
Comorbidități: Boală renală cronică Std IV – hemodializa, Ciroza hepatica cu virus hepatitic C, Anemie secundara.

Deces 308

Bărbat, 66 ani din județul Hunedoara. Internat în Spitalul Județean de Urgență Deva – Secția de Oncologie din 26.02.2020 pentru tratament. Contact cu cazuri confirmate.
Recoltat pentru COVID-19 în data de 27.03.2020.
Rezultat pozitiv în data de 03.04.2020.
Decedat în data de 12.04.2020.
Comorbidități: Neoplasm bronhopulmonar.

Deces 309

Bărbat, 69 ani din județul Arad. Internat în Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad-Boli Infecțioase cu diagnosticul de Bronhopneumonie.
Recoltat pentru COVID-19 în data de 03.04.2020.
Rezultat pozitiv în data de 04.04.2020.
Decedat în data de 10.04.2020.
Comorbidități: Cardiomiopatie ischemica, Diabet zaharat tip II, HTA, Icter mechanic.

Deces 310

Femeie, 66 ani din județul Dâmbovița. Face parte din focarul de la clinica de dializă din București. Internat în data de 27.03.2020 la Spitalul Clinic Carol Davila-ATI.
Recoltare probe pentru COVID-19 în data de 25.03.2020.
Rezultat pozitiv în data de 27.03.2020.
Decedată în data de 12.04.2020.
Comorbiditati: Insuficiență renală cronică – în hemodializa, Ciroza cu virus hepatitis C, Diabet zaharat insulinodependent, AVC.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Vești proaste pentru români, din partea BNR: Inflația va crește la 14.2 luna viitoare și va atinge un nou record până la sfârșitul anului

Publicat

în

Vești proaste pentru români, din partea BNR: Inflația va crește la 14.2 luna viitoare și va atinge un nou record până la sfârșitul anului

Rata anuală a inflației este așteptată să își accentueze creșterea în trimestrul al II-lea 2022, până la 14,2% în iunie, comparativ cu 11,2% în proiecție precedentă, și să descrească doar ușor în următoarele patru trimestre, ajungând la 12,5% în luna decembrie a anului 2022 și la 12,4% în iunie 2021, mult peste nivelurile de 9,6% respectiv 5% prognozate anterior, estimează Banca Națională a României.

”În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că evaluările actualizate relevă o nouă deteriorare considerabilă a perspectivei inflaţiei pe întregul orizont de prognoză. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să îşi accentueze creşterea în trimestrul II 2022 – până la 14,2% în iunie, faţă de 11,2% în proiecţia precedentă –, şi să descrească doar uşor în următoarele patru trimestre, ajungând la 12,5% în decembrie 2022 şi la 12,4% în iunie 2023, mult peste nivelurile de 9,6 la sută, respectiv 5% prognozate anterior.

Elit - Gustul Desăvârșit

Totodată, după o ajustare descendentă relativ abruptă probabil consemnată ulterior pe fondul unor ample efecte de bază, ea este aşteptată să se reducă treptat şi să rămână la finele orizontului prognozei la 6,2%, semnificativ deasupra intervalului ţintei, precum şi a valorii previzionate în februarie, de 3,2%”, se arată în Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 10 mai 2022.

La acea dată, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,75%, de la 3%. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75%, de la 4% şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2,75%, de la 2%, precum şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Responsabile de deteriorare continuă să fie şocurile globale pe partea ofertei, amplificate şi prelungite de războiul din Ucraina şi de sancţiunile impuse Rusiei, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului, remarcând că principalele resorturi sunt majorările mult mai ample anticipate a fi consemnate de preţurile alimentelor procesate şi combustibililor, precum şi de preţurile gazelor naturale şi energiei electrice, cu precădere sub influenţa ascensiunii mai puternice a cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi energetice.

În acelaşi timp, s-a observat că efectele inflaţioniste anticipate ale scumpirii mai consistente a energiei vor fi considerabil atenuate de schemele de plafonare prezumate a fi aplicate până în martie 2023, dar se vor evidenţia pregnant ulterior, contrabalansând parţial şi temporar influenţele de sens opus venite din efecte de bază şi din probabile corecţii descendente ale cotaţiilor mărfurilor energetice.

Pe acest fond, descreşterea ratei anuale a inflaţiei este aşteptată să se întrerupă şi să se inverseze brusc în luna aprilie 2023, dar să se reia apoi şi să se accentueze la mijlocul anului viitor, fără ca aceasta să revină însă în interiorul intervalului ţintei la finele orizontului prognozei, au sesizat membrii Consiliului.

Totodată, s-a concluzionat că, în această conjunctură, efectele inflaţioniste adiţionale ale şocurilor pe partea ofertei se vor concentra pe termen scurt la nivelul componentei de bază a inflaţiei, inclusiv în condiţiile ponderii ridicate deţinute în coşul acesteia de alimentele procesate.

În acelaşi timp, s-a convenit că impactul prezumat a fi exercitat de schemele de sprijin asupra dinamicii IPC este grevat de incertitudini, şi că balanţa integrală a riscurilor la adresa perspectivei inflaţiei induse de factori pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, cel puţin pe termen scurt, în contextul prelungirii războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate, cu potenţiale implicaţii mai severe asupra cotaţiilor mărfurilor energetice şi nonenergetice, prioritar agroalimentare, precum şi asupra lanţurilor de producţie şi aprovizionare.

În urma analizei, membrii Consiliului au susţinut în mod unanim că un asemenea context reclamă o nouă creştere a pasului de majorare a ratei dobânzii-cheie, în vederea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi a prevenirii declanşării unei creşteri autoîntreţinute a nivelului general al preţurilor de consum – eventual printr-o spirală salarii-preţuri –, dar şi din perspectiva credibilităţii băncii centrale.

În acelaşi timp, s-a reafirmat că o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele inflaţioniste directe şi indirecte, deosebit de ample, ale şocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, întrucât ar provoca pierderi ample activităţii economice şi ocupării forţei de muncă pe termen mai lung.

Din partea factorilor fundamentali, sunt însă de aşteptat presiuni inflaţioniste modice şi în epuizare treptată, implicit mai estompate decât cele din prognoza precedentă, date fiind creşterea uşor sub aşteptări a economiei pe ansamblul anului 2021 şi perspectiva încetinirii mai pronunţate a ritmului acesteia în 2022-2023 comparativ cu previziunile precedente, ce fac probabilă restrângerea treptată a excedentului de cerere agregată în următorii doi ani spre valori cvasi-nule, au concluzionat membrii Consiliului.

Dinamica inflaţiei de bază va rămâne, în schimb, puternic afectată pe termen scurt de efectele inflaţioniste ample ale şocurilor pe partea ofertei, au remarcat membrii Consiliului, ce vor fi potenţate în continuare de cotele crescute ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt şi de ponderea însemnată a importurilor în coşul inflaţiei de bază.

Asemenea efecte sunt aşteptate să decurgă îndeosebi din creşteri mult mai ample ale cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, precum şi din scumpirea drastică a energiei şi din acutizarea perturbărilor pe partea ofertei. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat îşi va prelungi probabil creşterea până la finele acestui an, deşi într-un ritm mult încetinit în semestrul II, urcând la 10,9% în decembrie 2022, mult peste nivelul previzionat anterior, pentru ca apoi să se înscrie pe o traiectorie descendentă vizibil mai pronunţată decât cea anticipată anterior, rămânând însă la finele orizontului proiecţiei la 4,2%, faţă de valoarea de 3,2% prognozată în februarie.

Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că, după ce a atins o dinamică foarte înaltă din perspectivă istorică în 2021, dar uşor inferioară celei anticipate, creşterea economică este aşteptată să decelereze considerabil în 2022-2023 şi semnificativ mai pronunţat decât în previziunile anterioare, sub impactul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor instituite, ce va atinge probabil un vârf de intensitate în 2022, şi va fi doar parţial contrabalansat de efectele absorbţiei fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evoluţia implică valori mult mai joase ale excedentului de cerere agregată faţă de cele estimate anterior şi care se restrâng gradual din trimestrul II al anului curent, până spre anulare la finele orizontului prognozei, chiar şi în condiţiile unei noi ajustări consistente în jos a dinamicii PIB potenţial.

S-a sesizat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, în condiţiile unei creşteri relativ robuste a acestuia pe orizontul proiecţiei, dar vizibil mai temperate în 2022 decât s-a previzionat anterior, îndeosebi pe fondul creşterii dinamicii inflaţiei şi a ratelor dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei, dar şi al influenţelor opuse venite mai cu seamă din ridicarea restricţiilor de mobilitate, din majorarea efectivului de salariaţi şi din afluxul de refugiaţi ucraineni.

Formarea brută de capital fix ar putea să-şi stopeze însă creşterea în 2022, şi să se redinamizeze puternic în anul următor, pe fondul atenuării efectelor războiului, au arătat membrii Consiliului. Relevante din această perspectivă au fost considerate incertitudinile crescute şi efectele generate pe termen scurt de războiul din Ucraina – mai ales prin slăbirea cererii externe, creşterea costurilor materiale, acutizarea blocajelor în lanţuri de producţie şi înăsprirea condiţiilor de finanţare –, dar şi probabila majorare a cheltuielilor publice de capital, eventual şi în sectorul energetic şi în transporturi, inclusiv cu aportul fondurilor europene.

În cazul exportului net, este în schimb probabilă o ameliorare a contribuţiei acestuia la dinamica PIB în raport cu anii precedenţi, chiar până la o valoare marginal pozitivă în 2022, în condiţiile unei scăderi relativ mai pronunţate a dinamicii volumului importurilor faţă de cea a volumului exporturilor de bunuri şi servicii. Deficitul de cont curent este însă aşteptat să se mărească şi în 2022 ca pondere în PIB, în principal pe fondul continuării deteriorării raportului de schimb, iar în anul viitor să scadă doar uşor, evoluţie considerată îngrijorătoare de către membrii Consiliului, mai ales din perspectiva potenţialelor implicaţii adverse asupra inflaţiei, primei de risc suveran şi, în final, asupra sustenabilităţii creşterii economice.

În acelaşi timp, s-a arătat în mod repetat că războiul din Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei amplifică considerabil incertitudinile şi riscurile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, prin efectele potenţial exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi prin afectarea economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare. Incertitudini şi riscuri decurg şi din evoluţiile economice din China, în contextul recrudescenţei pandemiei şi al restricţiilor severe instituite, ce ar putea slăbi şi mai mult economia globală şi comerţul internaţional, îndeosebi prin exacerbarea blocajelor în lanţuri de producţie-aprovizionare, au subliniat mai mulţi membri ai Consiliului.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Cum va fi VREMEA în weekend: Meteorologii anunță vreme cu mult soare, dar și șanse de averse în anumite zone ale țării

Publicat

în

Cum va fi VREMEA în weekend: Meteorologii anunță vreme cu mult soare, dar și șanse de averse în anumite zone ale țării

În weekend-ul 21 – 22 mai, meteorologii anunță vreme cu mult soare în Capitală și pe litoral, dar și cu șanse de averse.

Vremea sâmbătă, 21 mai 2022

Harta Administrației Națională de Meteorologie (ANM) arată că ziua de sâmbătă, 21 mai 2022, vine cu vreme frumoasă în București, Constanța și Sulina, cu soare puternic și temperaturi între 15 și 26 de grade în Constanța, 17 și 23 de grade în Sulina și 13 și 32 de grade în București.

Elit - Gustul Desăvârșit

Va fi cer variabil în Craiova și Râmnicu Vâlcea și temperaturi la fel ca-n Capitală, cu maxime de 32 de grade Celsius, minime de 10. În Sibiu, temperaturile minime vor fi de 7 grade, iar cele maxime vor ajunge până la 28 de grade.

Se anunță averse și descărcări electrice în Iași, Botoșani, Cluj Napoca și Arad, unde temperaturile maxime vor urca, de asemenea până la valori cuprinse între 27 și 32 de grade Celsius.

Vremea duminică, 22 mai 2022

Duminică, norii vor pune stăpânire pe țară, iar maximele vor scădea cu câteva grade. În București, cerul va fi parțial noros, iar temperaturile vor fi cuprinse între 17 și 28 de grade Celsius.

Cer parțial noros va fi și-n Sulina și-n Constanța, unde maximele nu vor depăși 22-23 de grade Celsius. În Botoșani și-n Iași, maximele zilei de sâmbătă nu vor trece de 24 de grade Celsius.

În Cluj-Napoca și-n Sibiu, maximele vor fi de 22-23 grade Celsius. În Arad, cerul va fi variabil, iar temperatura maximă va ajunge la 27 de grade Celsius. Cer variabil va fi și-n Craiova și-n Râmnicu Vâlcea, unde temperaturile maxime vor fi de 28-29 grade Celsius.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Echipamente militare în valoare de 100.000 de euro au fost furate din depozitele Armatei Republicii Moldova. Ministerul Apărării colaborează cu anchetatorii

Publicat

în

Echipamente militare în valoare de 100.000 de euro au fost furate din depozitele Armatei Republicii Moldova. Ministerul Apărării colaborează cu anchetatorii

Din luna noiembrie și până în prezent, din depozitele Armatei Republicii Moldova, de la Brigada de infanterie motorizată nr. 2 din Chișinău au dispărut echipamente militare în valoare de două milioane de lei moldovenești, adică aproape 100.000 de euro. În cursul zilei de vineri, informația a fost confirmată de către Ministerul Apărării de la Chișinău, care a precizat că instituția desfășoară propria anchetă și că a sesizat poliția pe acest caz.

„Pe acest caz a fost desfășurată o cercetare administrativă de către reprezentanții Comenduirii militare a Armatei Naționale. Toate materialele acumulate au fost transmise, ulterior, la Inspectoratul de Poliție Buiucani, care a intentat o cauză penală pe acest caz pe faptul comiterii infracțiunii cu referire la sustragerea patrimoniului militar.

Elit - Gustul Desăvârșit

Totodată, informăm că neajunsurile au fost depistate în timpul procesului de primire-predare a funcției de comandant de unitate. Despre acest caz a fost sesizată Procuratura mun. Chișinău, oficiul Buiucani”, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării.

Potrivit informațiilor echipamentul militar furat fusese donat de SUA și consta în uniforme militare, veste de protecție, veste tactice, căști de protecție, bocanci etc.

În prezent, Ministerul Apărării colaborează cu organele de anchetă şi va oferi sprijinul necesar pentru elucidarea circumstanţelor producerii acestor incidente semnalate și a condamnat astfel de acțiuni reprobabile. Procuratura Generală a pornit o cercetare pe acest caz.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare