Obiceiuri, tradiţii şi superstiţii la sfârşit şi început de an! Cum să îţi meargă bine în 2014

• Tradiţii de sfârşit de an. • Superstiţii la început de an • Tradiţii la început de an • Obiceiuri de început de an. Conform obiceiului strămoşesc, anul se încheie cu urători şi capre. 31 decembrie începe cu copiii mici care merg cu pluguşorul. Noul an începe cu sorcova şi Sfântul Vasile cel Mare. La trecerea dintre ani e bine să porţi ceva roşu care să aducă noroc şi să ai peşte pe masă ca să treci prin încercările noului an ca peştele în apă. O altă vorbă spune că în noaptea dintre ani este bine să mănânci struguri, dacă vrei să ai bani tot anul. Nu e bine să arunci gunoiul în prima zi şi nici să dai cu mătura.

Tradiţiile „uratului“ încep cu copiii dimineaţa

Ziua de 31 decembrie debutează cu copiii mici care merg cu pluguşorul, apoi urmează capra pe la prânz, ursul mai pe seară şi se termină cu mascaţii şi dobele aproape de miezul nopţii. Ceata mare începe colindatul din curtea bisericii, unde primesc binecuvântarea preotului, apoi continuă la primărie unde se face concursul bandelor din satele comunei şi abia la sfârşit încep a merge din casă în casă prin toate satele comunei. Se spune că poartă ghinion dacă nu primeşti urătorii în curte. Pe seară urătorii merg la tinerii însurăţei şi apoi la fetele nemăritate.

Noaptea de revelion se petrece din casă în casă, ceata împrăştiindu-se odată cu zorii. În casele cu fete nemăritate se pune masă după asfinţitul soarelui iar urătorii sunt primiţi în casă cu un pahar de vin şi sunt invitaţi la masă. Se spune că acesta e momentul când feciorii îşi aleg viitoarele neveste, când se vede dacă sunt sau nu gospodine.

Prima zi din an vine cu Sfântul Vasile

Anul nou începe cu sărbătoarea Sf. Vasile cel Mare. Sfânt care s-a născut într-o familie creştină, de dascăli, care a studiat la cele mai mari şcoli ale vremii dar care a renunţat la tot pentru viaţa monahală. A întemeiat o mănăstire şi a organizat viaţa monahală cu regim de obşte, alcătuind regulile vieţii călugăreşti, re­guli valabile şi astăzi.

Ziua Sf. Vasile începe, la sat, cu participarea la slujbă şi continuă cu sorcovirea. Copii mici sunt cei care merg din casă în casă cu o sorcovă făcută din crenguţele de pom fructifer puse în apă de Sf. Andrei sau Sf. Nicolae, înflorite şi împodobite sau cu semănatul, unde se foloseşte grâu. Urarea este aceeaşi în ambele cazuri: „Să trăiţi/ Să-nfloriţi/ Ca un măr/ Ca un păr/ Ca un fir de trandafir/ Tare ca piatra/ Iute ca săgeata/ Tare ca fierul/ Iute că oţelul/ La anu şi la mulţi anï.“ Şi urarea este „mai primită“ dacă este făcută de copii curaţi sufleteşte.

Superstiţiile satului, reguli de casă

Ca superstiţii la începutul noului an se spune că nu e bine să arunci gunoiul în prima zi şi nici să dai cu mătura. Este bine ca prima persoană care îţi trece pragul să fie bărbat. Apoi că aşa cum este sau cum îţi petreci prima zi din an aşa va fi sau îţi vei petrece tot anul.

Tot ca superstiţie e bine să îţi faci lista cu ce îţi doreşti să realizezi în noul an şi să o ai în buzunar la momentul trecerii dintre ani. Tot aşa cum se spune că e bine să porţi ceva roşu care să aducă noroc şi să ai peşte pe masă ca să treci prin încercările noului an ca peştele în apă.

Cu superstiţii sau nu să aveţi un an nou în care să fiţi sănătoşi, să vă bucuraţi de fiecare zi, să zâmbiţi în fiecare zi şi să vă împliniţi dorinţele.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI