Rămâi conectat

Oameni şi locuri

Obiceiuri specifice de iarnă din judeţul Alba

Ziarul Unirea

Publicat

în

Dintre obiceiurile ciclului calendaristic, colindatul devine cea mai strălucită manifestare folclorică. Sărbătoarea Naşterii Domnului şi a Anului Nou extinde puterea cuvântului, ideea de renaştere a naturii şi a omului, de fecunditate şi fertilitate, la scara întregului Cosmos.

Alba FEST 2025

Folcloriştii de seamă ai judeţului Alba au cuprins în lucrările lor o serie de obiceiuri specifice acestei perioade. Astfel, Avram Cristea, în „Obiceiuri şi datini din judeţul Alba”, aminteşte pentru început de colindatul copiilor, din Ajunul Crăciunului, care se făcea peste tot. Repertoriul acestora era variat în funcţie de vârsta copiilor. În munţii Apuseni, la Lupşa, copiii colindători erau denumiţi „bizarăi”. Copiii erau răsplătiţi cu nuci, mere, alune şi colăcei, denumiţi colindreţe sau colindreţi, în satele Răchita, Valea Pianului.

Sabin Cioica, în „Turism cultural în Ţara Moţilor”, aminteşte despre colindatul copiilor de 4-12 ani, denumit „Haida-duru”. Aceştia porneau din partea de jos a satului, câte doi-trei, alăturându-se acestora pe parcursul drumului şi alţi micuţi. Copiilor le era răsplătită colinda cu fructe şi colăcei, iar când ieşeau din curtea gazdei, rosteau cu putere formula specifică „Haida-duru”.

Valer Butură, în “Cultură spirituală românească” vorbeşte despre copiii şi „junişenii” din Sălciua, care îşi decorau pălăriile cu aşa numitele „colinzi”. Confecţionarea acestora constituia o preocupare deosebită atât pentru copii, dar şi pentru părinţi. „Sculaţi, sculaţi, boieri mari Florile dalbe, flori de măr Sculaţi voi, români plugari, Că vă vin colindători… Şi v-aduc pe Dumnezeu Să vă mântuie de rău.”

Rolul principal în colindatul tradiţional aparţinea cetei de feciori. Folcloristul Ovidiu Bârlea consemna că obiceiul acesta s-a păstrat mai bine în Transilvania de sud şi în cea de câmpie şi în Ţara Loviştei. Ceata de colindători a purtat denumiri felurite, astfel, în Munţii Apuseni, aceasta se numea „ceata junişenilor”, în ţinutul dintre Olt şi Târnave, se numea „bute” sau „butea feciorilor”, iar pe Valea Mureşului, „feciorii ospăţului”.

Colindatul cetei de feciori începea în seara de ajun „după ce se întuneca bine” şi continua până în ziua de Crăciun. Dacă în vechime nu era lăsată nicio casă necolindată, începând cu deceniul opt al secolului trecut, consemnează Avram Cristea, în Obiceiuri şi datini din judeţul Alba, doar în cătunele comunelor Ceru Băcăinţi şi Blandiana se mai colindau încă toate gospodăriile. De la o casă la alta, feciorii cetei cântau din fluier şi strigau ca la joc, iar intraţi în curtea gospodarului, feciorii încetau strigăturile şi începea în curtea acestuia o adevărată pledoarie a colindatului, pentru câştigarea bunăvoinţei cetei. După ce gospodarul a confirmat primirea cetei pentru colindat, feciorii intrau în casă şi se aşezau roată în jurul mesei, iar gazda comanda câte colinde dorea la invitaţia vornicului. Gazdele mai avute, care cereau mai multe colinde se pregăteau şi cu mâncare pentru feciorii cetei. Astfel, în mod obligatoriu, ceata începea să zică colinda mesei, în care se lăuda bucatele şi se înalţă masa gospodarului la dimensiuni fabuloase. După ce colindătorii erau omeniţi cu băutură şi mâncare, vornicul mulţumeşte gazdelor printr-o oraţie destul de lungă ce conţinea lauda darurilor, iar după primirea acestora, ceata de feciori părăseşte casa adresând scurte urări de sănătate.

Cea mai spectaculoasă păstrare a ceremonialului colindatului se mai întâlneşte şi astăzi în Ţara Secaşelor, sub denumirea de Bute, obicei descris în amănunt de către folcloristul Ioan Popa, în volumul “Ţara Secaşelor – monografie folclorică”, ritual pregătit minuţios înainte cu 4-6 săptămâni înainte de Crăciun de tinerii comunităţii. Momentele principale ale obiceiului se pot ordona în felul următor: găsirea gazdei, alegerea căpeteniilor, strânsul vinului, colindatul şi butea propriu-zisă. După ceata copiilor, junişeilor şi a junilor, oamenii mai în vârstă , femei şi bărbaţi, plecau în vecini la colindat şi până la urmă se adunau cu toţii într-o casă unde se bucurau împreună colindând. De mai multă vreme se practică în satele judeţului Alba colindul pentru Biserică de către cantori, grupuri de bărbaţi sau mixt, fiind aşteptaţi cu bucurie de săteni.

Petruţa Pop


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Oameni şi locuri

Oameni şi locuri

Programul pe zile al artiștilor de la UNTOLD X! Vezi în ce zile urcă pe scenă artiștii tăi preferați

Dan HENEGAR

Publicat

în

Programul pe zile al artiștilor de la UNTOLD X! Vezi în ce zile urcă pe scenă artiștii tăi preferați În vara lui 2025, universul magic al muzicii se deschide din nou la Cluj-Napoca, pentru cea mai spectaculoasă ediție UNTOLD de până acum. Ediția aniversară UNTOLD X, care marchează 10 ani de amintiri, emoții și momente […]

Citește mai mult

Oameni şi locuri

Programul pe zile la Electric Castle 2025. Peste 200 de artiști, în ce zi cântă Justin Timberlake

Dan HENEGAR

Publicat

în

Electric Castle dezvăluie lineup-ul final pentru ediția din 2025! Festivalul a pregătit 120 de ore de muzică live cu show-uri prezentate de superstaruri precum Justin Timberlake, Queens of the Stone Age, Yungblud, Justice și Bicep, alături de alți 200 de rebeli punk, vizionari în muzica electronică sau voci ale noii generații de artiști.  Toți cei […]

Citește mai mult

Oameni şi locuri

Untold Universe lansează în 2025 un mega festival in București

Dan HENEGAR

Publicat

în

Untold Universe lansează în 2025 un mega festival in București Organizatorii Untold își propun să lanseze prima ediție pilot a noului festival în vara lui 2025, după ce au ajuns la un acord cu Primăria Capitalei. Începând cu anul 2025, Bucureștiul va fi gazda unui nou proiect de amploare care va purta semnătura creatorilor UNTOLD […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Copyright © 2004 - 2025 Ziarul Unirea