Obiceiuri în Ajunul Crăciunului – colindatul

În ajunul Crăciunului, în toate provinciile româneşti, copiii formează grupuri şi pornesc pe la casele gospodarilor cântând cântece ce au refrenuri că: „Florile dalbe”, „Leru-i ler”, „Ziurel de ziua”, ori „Valerim” şi „Veler Doamne”.

Obiceiuri în Ajunul Crăciunului

Începand cu noaptea de 23 spre 24 Decembrie, de la miezul nopţii şi până la revărsatul zorilor uliţele satelor răsună de glasul micilor colindători. În oraşe întâlnim colindători odată cu lăsarea serii şi până în miez de noapte. Cu traista după gât, cu băţul în mână şi căciula pe urechi, colindătorii merg din casă-n casă şi colindă iar gazda le împarte colindeţe: covrigi, nuci, mere, colăcei de făină frământaţi şi copţi chiar în acea seară a Ajunului.

Citește și: Mesaje de Crăciun în limba engleză traduse în română, urări de Crăciun în limba engleză

Colindele sunt de două feluri: religioase şi laice. Cele religioase au origine literară, iar subiectele lor se referă de cele mai multe ori la Isus. Colindele profane (sau lumeşti) au un caracter liric, şi de multe ori sunt adaptate de colindători la situaţia celor în faţa cărora le cântă.

Colindatul cu motive religioase, deşi de origine bisericească, e totuşi format tot după modelul colindatului de tip păgân având de fapt origine comună cu cesta. Astfel există: Colindele Domnului (În drum spre Vitleim, Naşterea Domnului, Vestirea Păstorilor, Închinarea Păstorilor, Pornirea Magilor după stea, Închinarea Magilor, Tăierea Pruncilor, Numele Domnului, Patimile Domnului, Răstignirea , Coborat-a de pe Cruce); Colindele Sfinţilor (Colindul Crăciunului, Sf. Vasile, Sf. Nicolae, Sf. Ion, etc.); Colindele Omului (Colind de copil mic, de fată mare, de flăcău, colindul omului bogat şi milostiv, colind de preot, de cioban, de vânător, de pescar, de marinară, colind de viteaz, de familie, de însurăţel, etc.)

Citește și: Mesaje de Moș Crăciun

Creatorii acestor producţii populare sunt diferiţi, după cum diferit este şi felul colindului: pentru cele religioase de nuanţa creştină putem socoti că făuritorii sunt preoţii, călugării şi cântăreţii bisericeşti, dascălii şi diacii, fiindcă ei erau cunoscători ai Evangheliilor şi ai Vieţilor Sfinţilor.

Cât privește colindele profane, autorii sunt anonimi, creatori talentați care au făurit poezia populară. Peste aceasta creație inițială s-a suprapus prelucrarea veac de veac și an de an a obiceiurilor și datinilor strămoșești.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI