Obiceiul Borboratiţa se păstrează cu sfinţenie la Dumitra

Pentru locuitorii satului Dumitra, ziua de luni a fost una de neuitat. Încă de dimineaţă, sătenii se pregăteau pentru a primi Borboratiţa. Este vorba despre un obicei străvechi  practicat în ziua de Sfântul Gheorghe, pe 23 aprilie. La organizarea şi desfăşurarea acestui obicei tradiţional, care simbolizează reînvierea naturii,  au contribuit Asociaţia Artă şi Tradiţii Meşteşugăreşti Alba (ATMA) şi Parohia Ortodoxă Dumitra, ne-a declarat Petruţa Pop, preşedinte Asociaţia ATMA. În ultimii ani, obiceiul aproape s-a stins, satul Dumitra fiind format din populaţie majoritar îmbătrânită. Cu toate acestea, un grup de şase tineri, nepoţi ai dumitrenilor, care locuiesc în Alba Iulia, s-au adunat la casa prietenului lor, Vasile Arion, alături de care au început pregătirile. Au adus din pădure crengi de plop, şi-au pregătit fiecare pari lungi, cu scopul de a se apăra de găleţile de apă aruncate de săteni, dar şi de a apăra Borboratiţa, un tânăr ales dintre ei,  mascat în multă vegetaţie şi uns pe faţă cu cărbuni pentru a nu fi recunoscut de săteni. Unul dintre aceşti tineri, îmbrăcat în portul străvechi dumitrean,  ducea coşul frumos împodobit cu frunze şi flori, în care aduna alimentele primite, în special ouă. Masca verde, apa din belşug şi ouăle asigură prosperitatea colectivităţii, bunăstarea gospodăriilor şi un an mănos. Întregul alai, format din aceşti tineri şi mai mulţi copii, au pornit de la marginea satului, strigând în poarta fiecărui  sătean:  „ Ouă, ouă si slanină să ne ungem pe la splină/ Ouă, ouă şi şoric, să ne ungem la buric/ Ouă, ouă şi untură să ne ungem pe la gură ”. Gazdele i-au întâmpinat cu ouă, unii dintre ei reuşind să ude Borboratiţa cu apă din belşug, spre amuzamentul tuturor, cu toate că ceilalţi tineri au făcut eforturi mari pentru a-l apăra. La ultima casă din sat, spre păşunea vitelor, alaiul a fost întâmpinat de gazde cu o surpriză, un balmoş ciobănesc, preparat în aer liber de către una dintre familiile de crescători de ovine, venită de mai mulţi ani de la Jina Sibiului. Nepoţii dumitrenilor, care au format alaiul Borboratiţei, au putut să savureze această delicatesă ciobănească, în dulcele cântec de fluier al lui badea Constantin. Tinerii au ales să îşi pregătească singuri din ouăle adunate o păpăradă mare cu slănină, după cum era obiceiul din vechime. La finalul zilei, aceştia erau foarte bucuroşi că au reuşit să ţină Borboratiţa, considerând fiecare că este de datoria lor să ducă mai departe această moştenire spirituală a satului părinţilor şi bunicilor lor. 

Robert GHERGU 

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI