O nouă rundă de scumpiri la alimente anunțată de Banca Mondială: „Cel mai puternic îi lovește pe cei mai săraci”
O nouă rundă de scumpiri la alimente anunțată de Banca Mondială: „Cel mai puternic îi lovește pe cei mai săraci”
David Malpass, președintele Băncii Mondiale, a avertizat că omenirea se înfruntă o catastrofă de proporții. Perspectivele negative cu privire la criza alimentară s-au acutizat de la debutul războiului din Ucraina.
„Este o catastrofă umană, ceea ce înseamnă că domeniul alimentar merge în jos. Totodată, devine o provocare pentru guverne, care nu pot face nimic în privința asta. Nu ei au creat-o, dar prețurile continuă să crească”, a declarat Malpass, într-un interviu pentru BBC.
În viitorul apropiat, prețurile la alimente ar putea continua trendul ascendent. Se prognozează o creștere de aproximativ 37%, avertizează Banca Mondială, o evoluție nefericită ce va afecta sever în special populația cu venituri mici.
„Cei săraci vor mânca mai puțin, vor avea mai puțini bani pentru orice, cum ar fi taxele de școlarizare. Asta înseamnă că într-adevăr, este un fel de criză incorectă, pentru că cel mai puternic îi lovește pe cei mai săraci”, a mai transmis oficialul.
Malpass a mai subliniat că scumpirile vor viza un spectru larg, de la uleiuri, până la culturile de grâu.
Țările sărace ale lumii, cu mari datorii, vor suferi profund în perioada de criză economică, atenționează oficialul Băncii Mondiale.
„Asta este o perspectivă reală. Se întâmplă deja în unele țări, nu știm cât de departe ar putea ajunge. 60% dintre cele mai sărace țări sunt acum fie în dificultate de plată, fie prezintă un risc mare de îndatorare.
Trebuie să fim îngrijorați de criza datoriilor. Cel mai bun lucru este să începem din timp să găsim soluții, pentru a reduce din povara datoriilor, în special în țările cu datorii nesustenabile. Cu cât amânați mai mult timp, cu atât este mai rău”, a mai transmis specialistul.
Declarațiile de la Banca Mondială, alarmante pentru România
Declarațiile de la Banca Mondială sunt alarmante și pentru România, cea mai slabă economie din UE, alături de Bulgaria. În 2022, țara noastră a bifat o premieră negativă. Datoria publică a României a depășit pragul de 50% din Produsul Intern Brut (PIB). Grindeanu, Dăncilă, Orban, Cîțu și Ciucă sunt ultimele guverne care au adăugat sume imense în contul de datorii al cetățenilor români.
Potrivit legii responsabilității fiscal-bugetare, Guvernul va trebui să prezinte public un program pentru reducerea poverii și trebuie să înghețe cheltuielile cu salariile din sectorul public.
Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) se situa, în februarie 2022, la 596,9 miliarde de lei,
Sursa: romaniatv.net
Secțiune Știri sub articolul principal
Adăugați Ziarul Unirea ca sursă de ȘTIRI GOOGLE

Știri recente din categoria Actualitate
PENSII 2026 | Cât va costa un an de vechime la pensie de la 1 iulie 2026. Prețul crește, odată cu majorarea salariului minim
Cât va costa un an de vechime la pensie de la 1 iulie 2026. Prețul crește, odată cu majorarea salariului minim Persoanele care vor să își completeze stagiul de cotizare pentru pensie mai au la dispoziție doar astăzi pentru a beneficia de costurile actuale. De miercuri, 1 iulie 2026, odată cu majorarea salariului minim brut […]
Călin Georgescu și „Televiziunea Poporului” în război total: S-a rupt lanțul de iubire! Relația dintre Călin Georgescu și postul de televiziune Realitatea Plus, autointitulat „Televiziunea Poporului”, considerată până de curând una dintre cele mai solide alianțe din zona suveranistă, pare să fi intrat într-o etapă de confruntare deschisă. Un schimb tensionat de replici difuzat în […]
Motorina se scumpește, din nou, în curând: Reducerea accizei va expira. Cât vor plăti șoferii
Motorina se scumpește, din nou, în curând: Reducerea accizei va expira. Cât vor plăti șoferii Motorina standard urmează să se scumpească în următoarele zile, după ce miercuri expiră reducerea accizei aplicate acestui combustibil. Măsura a fost introdusă de Guvern în aprilie, ca răspuns la creșterea prețurilor petrolului, în contextul tensiunilor generate de războiul din Iran. […]








