O nouă rundă de scumpiri la alimente anunțată de Banca Mondială: „Cel mai puternic îi lovește pe cei mai săraci”
O nouă rundă de scumpiri la alimente anunțată de Banca Mondială: „Cel mai puternic îi lovește pe cei mai săraci”
David Malpass, președintele Băncii Mondiale, a avertizat că omenirea se înfruntă o catastrofă de proporții. Perspectivele negative cu privire la criza alimentară s-au acutizat de la debutul războiului din Ucraina.
„Este o catastrofă umană, ceea ce înseamnă că domeniul alimentar merge în jos. Totodată, devine o provocare pentru guverne, care nu pot face nimic în privința asta. Nu ei au creat-o, dar prețurile continuă să crească”, a declarat Malpass, într-un interviu pentru BBC.
În viitorul apropiat, prețurile la alimente ar putea continua trendul ascendent. Se prognozează o creștere de aproximativ 37%, avertizează Banca Mondială, o evoluție nefericită ce va afecta sever în special populația cu venituri mici.
„Cei săraci vor mânca mai puțin, vor avea mai puțini bani pentru orice, cum ar fi taxele de școlarizare. Asta înseamnă că într-adevăr, este un fel de criză incorectă, pentru că cel mai puternic îi lovește pe cei mai săraci”, a mai transmis oficialul.
Malpass a mai subliniat că scumpirile vor viza un spectru larg, de la uleiuri, până la culturile de grâu.
Țările sărace ale lumii, cu mari datorii, vor suferi profund în perioada de criză economică, atenționează oficialul Băncii Mondiale.
„Asta este o perspectivă reală. Se întâmplă deja în unele țări, nu știm cât de departe ar putea ajunge. 60% dintre cele mai sărace țări sunt acum fie în dificultate de plată, fie prezintă un risc mare de îndatorare.
Trebuie să fim îngrijorați de criza datoriilor. Cel mai bun lucru este să începem din timp să găsim soluții, pentru a reduce din povara datoriilor, în special în țările cu datorii nesustenabile. Cu cât amânați mai mult timp, cu atât este mai rău”, a mai transmis specialistul.
Declarațiile de la Banca Mondială, alarmante pentru România
Declarațiile de la Banca Mondială sunt alarmante și pentru România, cea mai slabă economie din UE, alături de Bulgaria. În 2022, țara noastră a bifat o premieră negativă. Datoria publică a României a depășit pragul de 50% din Produsul Intern Brut (PIB). Grindeanu, Dăncilă, Orban, Cîțu și Ciucă sunt ultimele guverne care au adăugat sume imense în contul de datorii al cetățenilor români.
Potrivit legii responsabilității fiscal-bugetare, Guvernul va trebui să prezinte public un program pentru reducerea poverii și trebuie să înghețe cheltuielile cu salariile din sectorul public.
Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) se situa, în februarie 2022, la 596,9 miliarde de lei,
Sursa: romaniatv.net
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Călin Georgescu, arestat preventiv pentru 30 de zile: Polițiștii l-au ridicat de acasă pentru a-l duce în Arestul Central după ce Curtea de Apel București a admis contestația DIICOT
Călin Georgescu, arestat preventiv pentru 30 de zile: Polițiștii l-au ridicat de acasă pentru a-l duce în Arestul Central după ce Curtea de Apel București a admis contestația DIICOT Călin Georgescu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, iar polițiștii l-au ridicat de acasă pentru a-l duce în Arestul Central după ce Curtea de […]
Cum va fi vremea în Transilvania și celelalte regiuni în următoarele 2 săptămâni: Sfârșit de septembrie călduros, urmat de o ușoară răcire la început de octombrie. Ce arată prognoza meteo de la ANM
Cum va fi vremea în Transilvania și celelalte regiuni în următoarele 2 săptămâni: Sfârșit de septembrie călduros, urmat de o ușoară răcire la început de octombrie. Ce arată prognoza meteo de la ANM Luna septembrie 2026 se încheie cu temperaturi mai ridicate decât în mod normal în toate regiunile țării, arată prognoza meteo de la […]
Peste 60% dintre tinerii din România trăiesc în locuințe supraaglomerate: Media UE este de 27%. Date Eurostat
Peste 60% dintre tinerii din România trăiesc în locuințe supraaglomerate: Media UE este de 27%. Date Eurostat România ocupă primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani care locuiesc în spații supraaglomerate. În 2025, peste 60% dintre tinerii din țara noastră se aflau în […]
