Noţiunea şi clasificarea faptelor şi raporturilor juridice procesual penale

Faptele juridice procesual penale sunt împrejurări de fapt care determină apariţia, naşterea, modificarea, stingerea raporturilor juridice procesuale ori împiedicarea naşterii acestora.

În funcţie de criteriul efectelor pe care le produc asupra raporturilor juridice procesual penale, faptele juridice procesual penale sunt constitutive, modificatoare, extinctive şi impeditive:

– Fapte juridice constitutive (dau naştere unor raporturi juridice procesual penale (sesizarea organelor judiciare despre săvârşirea unei infracţiuni, constituirea persoanei vătămate ca parte civilă, intervenţia părţii responsabile civilmente în procesul penal);

– Fapte juridice modificatoare (modifica drepturile şi obligaţiile participanţilor la procesul penal – persoana vătămată, ascultată iniţial ca martor în proces, solicită să participe în calitate de parte vătămată, calitate care îi conferă alte drepturi şi obligaţii);

– Fapte juridice extinctive (sting raporturile juridice procesual penale (retragerea plângerii prealabile, împăcarea părţilor, intervenţia prescripţiei răspunderii penale);

– Fapte juridice impeditive (împiedica naşterea raporturilor juridice procesual penale (lipsa plângerii prealabile împiedica declanşarea procesului penal).

Săvârşirea unei infracţiuni da naştere unui raport juridic de conflict, iar aducerea acestuia spre soluţionare în fata organelor judiciare conduce la apariţia unor raporturi juridice procesual penale (acele raporturi juridice care apar în cursul desfăşurării procesului penal).

*Elementele constitutive ale raportului juridic procesual penal sunt: subiecţii, conţinutul şi obiectul.

Subiecţii raportului juridic procesual penal sunt reprezentaţi de participanţii la procesul penal, după cum urmează:

– organele judiciare penale (instanţă de judecată, procurorul, organele de cercetare penală);

– părţile (inculpatul, partea vătămată, partea civilă, partea responsabilă civilmente);

– subiecţii procesuali care pot înlocui părţile în procesul penal (succesorii, reprezentanţii, substituiţii procesuali);

– apărătorul etc.;

Conţinutul raportului procesual penal constă în totalitatea drepturilor şi obligaţiilor participanţilor la procesul penal;

Obiectul raportului procesual penal constă în stabilirea existenţei sau inexistentei raportului de drept substanţial de conflict adus spre soluţionare organelor judiciare penal;

În ceea ce priveşte trăsăturile, raporturile juridice procesual penale conţin pe lângă trăsăturile generale ale raporturilor juridice şi unele trăsături specifice:

– sunt raporturi juridice de putere (tragerea la răspundere penală este atributul exclusiv al organelor judiciare);

– iau naştere, de regulă, peşte şi în afară acordului de voinţa al părţilor. În baza principiului oficialităţii, organele judiciare desfăşoară procesul penal în mod obligatoriu. Există o serie de excepţii, caracterizate prin existenţa anumitor raporturi procesuale în funcţie de voinţa părţilor:

*retragerea plângerii prealabile conduce la stingerea raporturilor procesual penale;

*constituirea persoanei vătămate parte civilă determina naşterea raporturilor procesuale care conduc la stabilirea existenţei vreunui eventual prejudiciu;

– în majoritatea cazurilor, unul dintre subiecţi este organ al statului. Raportul dintre părţi şi apărătorii acestora intra în cadrul raporturilor juridice procesual penale în care nu apar ca subiecţi organe ale statului. Drepturile organelor judiciare au valoare de obligaţii pentru acestea:

*dreptul de a declanşa procesul penal;

*dreptul de a pune în mişcare acţiunea penală;

*dreptul de a lua măsuri preventive etc.

av. COLTUC Marius

Cabinet de avocat Coltuc; www.coltuc.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI