Nicolae Breban, (re)confirmat chiar şi de critici drept cel mai mare romancier român în viaţă

Ieri, la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia s-a desfăşurat cea de a VII-a ediţie a Colocviilor romanului românesc contemporan, manifestare ale cărui ultime patru ediţii consecutive s-au desfăşurat în municipiul nostru. Prezentarea oaspeţilor şi a personalităţilor ce au luat loc la „masa prezidiului”, în aula plină până la refuz, a aparţinut doamnei consilier cultural de la Consiliul Judeţean Alba, Elena Anghel, după cum urmează: criticul, prof.univ.dr. Virgil Podoabă, rectorul universităţii albaiuliene, prof.univ.dr. Moise Ioan Achim, academicianul şi marele romancier român Nicolae Breban, Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba, scriitorul Radu Mareş şi deputatul Clement Negruţ. Desigur, alături de doamna Anghel, ca un bun cunoscător şi apreciat coleg al oaspeţilor, a mai făcut prezentări detaliate şi conf.univ.dr. Aurel Pantea, poet şi critic reputat, recunoscut ca atare de elita literaturii române contemporane. Printre cei prezenţi la acest eveniment de cea mai înaltă ţinută, alături de studenţi şi de profesori, i-am remarcat pe mulţi dintre scriitorii din judeţul nostru, membri sau nemembri ai Uniunii Scriitorilor: Cornel Nistea, Mircea Stâncel, Ion Mărgineanu, Mihai Pascaru, Ironim Muntean, Gheorghe Dăncilă, Ioan Popa şi tânărul poet Volodea Macavei, cărora li s-au alăturat artiştii plastici Diana Ţuculescu, Gigi Urdea şi Cristina Smadea. De asemenea, a fost prezentă domnişoara conf.univ. dr. Diana Câmpan, secretar ştiinţific al universităţii albaiuliene, precum şi doamna inspector general adjunct al IŞJ Alba, Rodica Andronescu. Iată şi numele oaspeţilor care au onorat cu prezenţa lor această manifestare culturală, pe lângă domnii Breban, Podoabă şi Mareş, pe care deja i-am menţionat: Ion Simuţ, Bogdan Creţu, Daniel Cristea- Enache, Bogdan Popescu, Alex Goldiş şi Marius Miheţ. Cu alte cuvinte, „spuma” criticii literare româneşti. După amiază era aşteptat şi academicianul Eugen Simion, pentru a înmâna premiile colocviilor de anul acesta. O menţiune specială fac şi acum, ca şi la ediţia precedentă, referitoare la prezenţa fermecătoare a doamnei conf.univ.dr. Dana Sala, de la Cluj Napoca, deoarece dânsa a întârziat din nou, dar a adus în aulă un aer de prospeţime înfiorată şi de sfiiciune, cum numai studentele eminente au… Au luat cuvântul, fireşte, în deschidere, atât rectorul universităţii, cât şi preşedintele Dumitrel.
Ar fi foarte multe lucruri de spus despre dezbaterile tematice, la care au participat, fără excepţie, toţi oaspeţii. Aşa, de pildă, Ion Simuţ a lansat câteva teme de discuţie, aducând în atenţie fenomenul de devalorizare a romanului românesc contemporan şi necesitatea păstrării criteriului estetic în critică, romanul logoreic versus romanul laconic, romanul şi scenariul de film etc. Virgil Podoabă (care, de altfel, a intervenit pe tot parcursul dezbaterilor, cu ironia fină ce-l caracterizează) a subliniat rolul esenţial al esteticului, citându-l pe Vianu: „esteticul este o valoare de confluenţă, o valoare a valorilor”. Radu Mareş a expus câteva motive de optimism în ceea ce priveşte romanul românesc contemporan, cum ar fi eliminarea cenzurii şi a presiunii politicului, traducerile mai substanţiale, romane mai valoroase decât cele de dinainte de 1989 şi nu în ultimul rând succesul noului val în cinematografie.
După o scurtă pauză, componenţa celor aflaţi la aşa-zisa „masă a prezidiului” s-a schimbat, „vlădica” Breban fiind înconjurat de patru lupi tineri ai criticii: Creţu, Cristea-Enache, Alex Goldiş şi Marius Miheţ, act de mare curaj, remarcat de Bogdan Creţu. Daniel Cristea-Enache mi s-a părut magistral, prin argumentele pe care le-a adus, pentru a demonta în parte unele afirmaţii ale predecesorilor săi. De pildă faptul că romancierii mari de dinainte de 1989 rezistă cu succes la proba timpului şi a cititorilor din noile generaţii, scriitori de mare valoare precum Nicolae Breban, Ştefan Agopian, Gabriela Adameşteanu, Marin Preda ş.a. Alex Goldiş a criticat critica, în expunerea sa, afirmând că sunt prea puţini critici specializaţi azi în poezie şi prea mulţi care se exprimă asupra prozei, iar Bogdan Creţu a făcut un excurs şi un studiu comparativ al culturii tinere din România, cu cele majore din Franţa şi Germania, atât de bine documentat încât a stârnit aprecierea venerabilului Nicolae Breban. Deşi a vrut să aibă ultimul cuvânt, Marius Miheţ, a lansat şi el câteva idei demne de a fi dezbătute în detaliu, dar a fost completat ulterior, iar Dana Sala a punctat frumos, cu privire la spiritul critic şi spiritul tranzacţional. Dar ultimul cuvânt l-a avut Ion Simuţ, care consideră că nu estetizarea romanului românesc contemporan va duce la valorizarea lui, ci… „grobianizarea”! Cei prezenţi au avut cu adevărat ocazia de a asista la o înfruntare de idei şi la un dialog cultural autentic, avându-i ca actori pe câţiva dintre cei mai autorizaţi critici literari, deţinători ai celor mai alese spirite ale zilelor noastre. Vom reveni cu numele câştigătorilor de anul acesta ai premiilor colocviilor.
Ioan HĂNŢULESCU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI