N-AM FOST ŞI NU VOI FI O MAŞINĂ DE VOT!

Interviu cu Vasile Voicu BORA – candidat independent la Consiliul Local Alba Iulia

– D-le Vasile Voicu BORA, candidaţi independent la Consiliul Local Alba Iulia. De ce independent?
– Da, candidez independent. Consiliul Local este autoritatea deliberativă a municipiului Alba Iulia şi reprezintă interesele locuitorilor acestuia. Din această poziţie, Consiliul Local este cel care are iniţiativă în domeniile de interes pentru locuitorii oraşului şi hotărăşte în ceea ce priveşte gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni, organizarea şi funcţionarea aparatului administrativ, cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern a municipiului.
De aceea este imperios necesar ca în autoritatea locală cetăţenii să fie reprezentaţi de cetăţeni şi nu de persoane desemnate de partide. Este nevoie ca aceşti reprezentanţi să-şi cunoască bine oraşul, comunitatea, nevoile acesteia, să iniţieze proiecte, să le urmărească în timp şi să evalueze beneficiile, eficienţa şi eficacitatea acestora pentru comunitate.
– Caracterizaţi, vă rugăm, din perspectiva societăţii civile, viaţa politică din România şi cea din Alba Iulia.
– Suntem în anul 2012 şi, după mai bine de 20 de ani de aşa-zisa democraţie, un lucru este sigur despre societatea noastră. Partidele politice sunt pe departe cele mai mari grupuri de interese private, care – şi mai grav – tind să se transforme în afaceri de familie. Sistemul, bine protejat politic, prin penetrarea sistemului administrativ şi instituţional, afectează dezvoltarea normală a statului, aceasta devenind clientelar şi corupt, fapt care afectează în mod drastic şi negativ întreaga viaţă a cetăţenilor oneşti ai acestei ţări.
Ce ne rămâne de făcut pentru a sparge monopolul partidelor? O societate democratică poate sancţiona numai într-un singur fel aceste afaceri ascunse în spatele siglelor de partid: să nu le dea votul celor desemnaţi să candideze pentru posturile din administraţia publică şi să aleagă altceva. Practic, este vremea ca membrii societăţii civile, oameni obişnuiţi, să ajungă în posturi ale administraţiei unde se pot implica activ în rezolvarea problemelor cu care populaţia se confruntă în viaţa de zi cu zi. Situaţia descrisă se repetă aidoma şi la nivelul comunităţii locale şi aici, partidele politice, de toate orientările şi culorile afişate, mereu interschimbabile s-au cocoţat in jilţul puterii sau fotoliul opoziţiei, acţiunile acestora purtând în totalitate alte scopuri decât cele de servire a cetăţeanului care i-a ales.
– De ce consideraţi că reprezentanţii partidelor nu pot fi buni consilieri?
– În primul rând că sunt prea buni politicieni. Şi ştim bine, mai ales în România, ce este politica, cine face politica şi mai ales cu ce rezultate.
Suntem acum în campanie electorală. Prilej nimerit, susţin eu şi sunt îndreptăţit a crede că şi cetăţenii municipiului aşteaptă, la final de mandat, consilierii în funcţie, în totalitate reprezentanţi ai partidelor, oameni politici mai mici sau mai mari, să işi prezinte bilanţul. Să prezinte astfel alegătorilor care le-au acordat votul de încredere acum patru ani rapoarte de activitate, proiecte realizate, iniţiative cetăţeneşti, măsuri de creştere economică şi reducere a şomajului, eventual vizitele în străinătate şi rezultatele acestora, bani aduşi în comunitate prin activităţi economice sau proiecte cu finanţări atrase pe durata mandatului lor. Nu am văzut astfel de bilanţuri. În schimb, toate partidele enunţă promisiuni, cu accente populiste, vădit nerealiste, de-a dreptul mincinoase şi care provoacă respingerea unei bune părţi a electoratului.
– Puteţi da exemple?
– Cinstit să fiu, acestea numai exemple nu pot fi. Un partid, care prin reprezentanţii acestuia, a condus oraşul vreo douăzeci de ani, promite să continue, cu o echipă puternică de consilieri locali, printre care în primii opt propuşi sunt vreo trei medici, astfel foarte buni specialişti în domeniu, şi veşnicul ordean Pistol, marea transformare a oraşului nostru. Un alt partid ne propune, nici mai mult nici mai puţin, ca Alba Iulia să devină capitala culturală europeană în 2020, uitând pesemne că viitorul mandat al administraţiei publice este de patru ani, deci până în 2016. Pe de altă parte, pentru îndeplinirea acestui deziderat, ar fi nevoie de foarte multe proiecte, în primul rând cu aplicare economică şi socială, evident apoi şi cele culturale, numai astfel oraşul nostru putând deveni eligibil pentru o astfel de idee. Până atunci îi îndemn pe onorabili să identifice proiecte mult mai simple precum: resurse pentru a zugrăvi Casa de Cultură a oraşului, aşezământ cultural nemeritat transferat nimănui de politicieni care ar trebui să constituie prima poartă de ieşire, sau intrare, spre o capitală culturală europeană, promisă nouă. Poate o subscripţie publică, din restul surselor atrase putându-se realiza un alt deziderat al oraşului, devenit himeră a politicienilor, Sala Polivalentă.
– După cum ştiu sunteţi un cunoscător a ceea ce se întâmplă în Consiliul Local. Cum vedeţi lucrurile din afara sau înăuntru acestuia?
– Din afară, Consiliul Local pare un organism subordonat partidelor şi politicienilor, incapabil să emită viziune şi o perspectivă cu privire la dezvoltarea oraşului, fără strategie şi fără obiective specifice. Toate acestea permit o administrare executivă a oraşului la întâmplare. Din înăuntru, cel mai bine a reliefat adevărul un fost consilier local care din motive mai mult decât evidente a demisionat, exprimând franc reprezentanţilor presei locale, „nu am fost şi nu voi fi niciodată o maşina de vot”.
Acesta este adevărul şi de aceea doresc să fiu consilier independent. Dacă voi fi ales, mandatul si implicit votul meu în Consiliul Local vor fi numai şi numai al cetăţenilor şi nu subordonate criteriilor politice sau intereselor de grup, din păcate, tot mai manifeste în oraşul nostru.
– Activaţi în cadrul unei fundaţii, reprezentaţi în alegeri societatea civilă?
– Este pretenţios a susţine acest lucru. În primul rând, societatea civilă este tot mai puţin evidentă în reprezentarea publică a României. Aceiaşi politicieni au avut grijă să anihileze prin diferite metode acest glas al raţiunii cetăţeneşti, în acest mod arogându-şi, cu de la sine putere, în mod autocrat, întreaga putere decizională în stat.
În ce mă priveşte, da, de peste 17 ani activitatea mea principală este în cadrul FUNDAŢIEI PAEM ALBA, organizaţie neguvernamentală apolitică, al cărei preşedinte sunt. In răstimpul existenţei acesteia, sub conducerea mea, această organizaţie a implementat în comunitate peste 200 de proiecte. Proiectele au constat în atragerea de resurse financiare în comunitate, care altfel ar fi fost alocate altor localităţi din ţară sau care nu ar fi existat deloc, şi care, în cea mai mare parte, au fost folosite pentru rezolvarea parţială de nevoi ale comunităţii.
– Puteţi exemplifica?
– Unul din cele mai dragi proiecte, iniţiate şi implementate, prin contribuţia mea nemijlocită, este Centrul de Zi pentru Persoane Vârstnice – aşezământ social-cultural de excepţie, frecventat de peste 500 de persoane vârstnice, cu activităţi specifice deosebite şi în folosul comunităţii. Din păcate, şi aici am un regret: aceiaşi politicieni care beneficiază de reprezentare administrativă au confiscat in totalitate aşezământul, patronând în prezent aici activităţi cu substrat populist, electoral, uitând ca acel loc ar trebui sa exprime starea sufletească a generaţiei ajunsă la vârsta a treia şi ca sprijinul autorităţii publice ar trebui sa fie discret, imparţial şi mai ales fără resentimente politice evident afişate.
Revenind la proiectele implementate, evident, sunt şi multe altele. Vorbim de programe de consiliere şi formare profesională, programe adresate tineretului sau femeilor, şomerilor şi celor în căutarea unui loc de muncă, de sănătate, programe de mediu etc.
La sfârşitul anului trecut cincisprezece tineri antreprenori au participat prin sprijinul Fundaţiei PAEM la stagii de pregătire gratuite în Franţa, alţi câţiva tineri voluntari ai Fundaţiei participând la stagii specifice activităţilor de tineret în ţări ale Europei.
Fundaţia, colegi ai mei, eu personal, am avut contribuţii semnificative la proiectele privind transformarea Cetăţii Alba Iulia, atât în faza de concepţie, analize, studii de fezabilitate, cereri de finanţare, până la implementarea acestora.
– Care sunt resursele de care dispuneţi şi cum reuşiţi să le realizaţi?
– Resursele sectorului neguvernamental sunt în primul rând resursele umane şi apoi cele financiare atrase. Cele atrase sunt constituite în general din accesări de finanţări parţial nerambursabile şi din consultanţă pentru terţi în implementarea de proiecte.
Resursa umană reprezintă mândria FUNDAŢIEI PAEM. În general tineri, vârsta medie 32 de ani. Sunt în prezent peste 60 angajaţi permanenţi şi alţi peste 40 colaboratori externi, lectori sau consultanţi. La nivelul organizaţiei în anul 2011 a fost un rulaj financiar de peste 3,5 milioane euro, resurse atrase în comunitate şi profitând acesteia, cu observaţia importantă că nu beneficiem de aport financiar din partea administraţiei publice, fie ea locală sau judeţeană.
– Interesant şi vrednic de admirat. Spuneţi-ne totuşi cum se fac angajările în instituţia dumneavoastră?
– Vreau să subliniez încă o dată: nu suntem o instituţie publică, funcţionăm în totalitate cu resurse proprii, după un Statut şi Regulament propriu, cu reguli financiare şi organizaţionale strict legale, sub conducerea unui Consiliu Director al cărui preşedinte am onoarea să fiu.
Angajările în fundaţie presupun mai multe etape, poate dificil de urmat, dar care reprezintă o adevărată provocare pentru candidaţi, iar nouă ne permite să îi selecţionăm pe cei care se califică în standardele noastre de calitate.
Vorbim aici în primul rând de educaţia şi formaţia profesională a candidatului. Săptămânal, peste 30 de candidaţi solicită şi se supun unor interviuri de preselecţie care cern în mod drastic candidaţii. Vorbim apoi de pregătire şi exeprientă profesională dovedite, limbi străine aplicate, tehnici informatice, cunoştinţe primare privind proiecte şi aplicaţiile acestora. Urmează apoi obligatoriu un stagiu de voluntariat neretribuit, dar care presupune integrarea absolută, cu program obligatoriu zilnic ca membri în echipele de implementare sau scriere de proiecte. De exemplu, unul dintre cei mai noi angajaţi a parcurs acest stagiu pe parcursul a peste 8 luni de zile, perioada în care a dovedit că poate intra în echipa PAEM cu drept deplin. Aceasta nu este totul, continuitatea este asigurată prin participarea în echipă şi redactarea de proiecte noi care se doresc a fi câştigătoare, în caz contrar fiind nevoiţi a înceta colaborarea sau se revine la statutul iniţial de voluntar.
– Se spune că sunteţi o fundaţie a Primăriei Alba?
– Total neadevărat. Valabil poate fi contrariul. Majoritatea membrilor din echipa de proiecte a Primăriei Alba, echipă de altfel cu bune rezultate, s-a format şi a plecat în Primărie din PAEM ALBA. Cu unii continuăm în mod strâns colaborarea, alţii ne-au uitat. Aşa este viaţa, aşa sunt oamenii.
În biroul primarului Hava am intrat în ultimii 8 ani o singură dată. A fost o întâlnire cu scântei. El la mine în birou – mult mai rar decât atâta. Sper ca din acestea să înţeleagă toată lumea cât PAEM-ul este sau nu al Primăriei Alba.
– Ce recomandaţi viitorilor consilieri de Alba Iulia?
– În primul rând, ca la intrarea în sala de consiliu şi dincolo de ea să-şi uite culoarea politică de care aparţin. Important este să identifice, să iniţieze şi să aprobe proiecte de hotărâri strict în interesul comunităţii.
Pentru aceasta nu este suficient a fi economist, jurist, inginer sau chiar medic, e nevoie de multe cunoştinţe privind administraţia publică, legislaţie specifică diverselor domenii implicate. De asemenea, e nevoie de interes şi aplicare în studiul proiectelor de hotărâri, de multe ori insuficient pregătite, sau cu substrat greu identificabil şi care pot supune alesul local la riscuri imense, chiar cu impact deosebit al stării psihice sau materiale a celor în cauză. Precedentele sunt create, regretele pot fi tardive.
– Ce propuneţi nou în administraţia publică locală?
– Voi propune şi voi încerca să motivez viitorul Consiliu Local de necesitatea unei reforme în administrarea executivului Primăriei şi aceasta prin introducerea unui sistem de administrare, prin funcţia city managerului – persoană independent politică – şi care să transfere funcţia politică a managementului administrativ către cea privată, pe principiile eficienţei şi transparenţei publice.
– Din câte vă cunosc şi ştiu că vă cunosc mulţi locuitori ai municipiului, cred că veţi fi un consilier care veţi reuşi să veniţi cu iniţiative pentru comunitate şi totodată un arbitru al taberelor politice, care, vrând nevrând, se vor manifesta în viitorul Consiliu Local.
– Experienţa dovedită ca şi consilier local în legislaturi trecute, experienţa în funcţii de conducere, inclusiv economice, activitatea în sectorul societăţii civile, toate acestea trebuie să constituie pentru mine atuuri în lupta electorală prezentă şi totodată garanţia că în funcţia de consilier local voi fi util comunităţii şi cetăţenilor care o compun. Încă o dată sper ca în alegerile locale care se apropie cetăţenii să voteze cetăţenii, votul politic dorindu-se a fi exprimat mai târziu, respectiv la alegerile parlamentare din toamnă.
– Unde vă vom găsi pe buletinul de vot?
– Pe poziţia numărul 15 a buletinului de vot pentru Consiliul Local al municipiului Alba Iulia.
– Mult succes!
– Vă mulţumesc, în speranţa reuşitei. (B.T.)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI