FOTO VIDEO| Mocănița, simbol al Țării Moților: Trenul cu aburi care timp de un secol a făcut legătura între Abrud şi Turda încă „fumegă” în Apuseni

Mocănița, simbol al Țării Moților: Trenul cu aburi care timp de un secol a făcut legătura între Abrud şi Turda încă „fumegă” în Apuseni

Mocăniţa este unul dintre simbolurile Ţării Moţilor. Pe vremuri, fiindcă funcţiona pe ruta Turda – Abrud, oamenii mergeau la Cluj cu ea pentru cumpărături, fiind unul dintre principalele mijloace de transport.

În anul 2006, porţiunea Mocăniţei de pe teritoriul judeţului Alba a fost înscrisă pe lista monumentelor istorice din judeţul Alba, iar în anul 2014 Ministerul Culturii a declarat „Mocăniţa” pe întreg traseul său (Turda-Abrud) monument istoric, principalul câștig al declarării ca bun de patrimoniu fiind salvarea de la distrugere.

Calea ferată care străbătea o parte din Munţii Apuseni, pe o distanţă de 94 de kilometri, a fost construită între anii 1910-1912, iar ultima cursă pe acest tronson s-a făcut în anul 1997. De atunci, o bună parte din şinele de tren au fost „revendicate” de hoţii de fier şi vândute. Mocăniţa avea 21 de staţii şi o viteză de maximum 40 km la oră.

Timp de 75 de ani a fost utilizată atât pentru transportul călătorilor, cât şi pentru cel de marfă, cum ar fi lemnul exploatat din Apuseni. A fost închisă însă la finele anilor ‘90, pe motiv că nu era rentabilă. De atunci, calea ferată a fost lăsată în paragină, iar pe multe tronsoane, șinele de cale ferată au fost furate și vândute la fier vechi.

Calea ferată Turda-Abrud este o cale ferată cu ecartament de 760mm ce face legătura între localitățile Turda (județul Cluj) și Abrud (județul Alba). Linia are o lungime de 93 km și a fost construită în perioada 1910-1912, fiind inaugurată oficial pe 20 iunie 1912. Principalele localități deservite sunt Turda, Baia de Arieș, Câmpeni, Roșia Montană și Abrud.

Traseul liniei începe din zona industrială a orașului Turda, în apropiere de fabrica de sticlă. De la Turda până la Câmpeni, calea ferată merge paralel cu Arieșul, dar și cu șoseaua DN75 Turda-Câmpeni pe care o traversează prin 22 de treceri la nivel cu sau fără barieră. În localitatea Câmpeni, calea ferată părăsește valea Arieșului și șoseaua, intrând pe valea Abrudului și mergând paralel cu DN74A Câmpeni-Abrud. Traseul liniei se încheie la intrarea în orașul Abrud.

Linia a fost folosită atât pentru transportul călătorilor cât și pentru transportul de marfă, cum ar fi lemnul exploatat în Munții Apuseni. Traficul pe acest tronson a fost închis în anul 1997 din cauza nerentabilității iar o parte din calea ferată a fost dezafectată. În ultimii ani, pe acest tronson circulau trei perechi de trenuri zilnic: un accelerat și două personale. Trenul circula cu o viteză maximă de 40 km/h iar trenul personal parcurgea acest tronson în șase ore și jumătate, oprind în toate stațiile, dar și între stații dacă pasagerii ocazionali făceau semne cu mâna.

În prezent se mai organizează curse ocazionale între Abrud și Câmpeni cu trenuri de tip Mocăniță. În anul 2006, la solicitarea Consiliului Județean Alba, sectorul căii ferate situat pe teritoriul județului Alba, între localitățile Abrud și Vidolm, a fost declarat monument istoric. În anul 2014 întregul traseu al căii ferate a fost declarat monument istoric. Prin includerea tronsonului în patrimoniul național se preconizează reabilitarea întregului traseu în următorii ani cu Fonduri Europene.

În prezent sunt deschise circulației pe teritoriul județului Alba, tronsonalele: Abrud-Câmpeni 11 km și Sălciua-Poșaga-Lunca Arieșului pe 9 km, totodată se lucrează pentru redarea circulației alți 14 km al tronsonului dintre Baia de Arieș și Sălciua (va fi un total încă 23 km Baia de Arieș-Sălciua-Poșaga-Lunca Arieșului).

În afară de traseul Câmpeni-Abrud, din județul Alba, în România, turiștii mai pot călători cu Mocăniţa în Maramureș – pe Valea Vaserului, în Hunedoara – pe traseul Brad-Criscior, în județul Suceava – pe traseul Moldovița-Argel, în Mureș – în zona Sovata și în județul Covasna.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI