Platforma ce permite schimbarea furnizorului de curent și gaze, în 24 de ore, va fi funcțională în 2022. Declarațiile preşedintelui ANRE

Platforma unică la nivel naţional destinată schimbării de către clienţii finali a furnizorului de energie electrică şi gaze naturale va fi gata anul acesta, a afirmat, pentru AGERPRES, Dumitru Chiriţă, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie.

Prin intermediul acestei platforme, clientul final reduce timpul de schimbare a furnizorului de la 21 de zile la 24 de ore.

„Proiectul este finanţat din fonduri europene nerambursabile în proporţie de 98%. Odată cu finalizarea proiectului, această iniţiativă demonstrează, încă o dată, importanţa pe care ANRE o acordă optimizării proceselor operaţionale, în scopul diminuării birocraţiei şi consolidării concurenţei în sectorul energiei”, a precizat Chiriţă.

Potrivit acestuia, contextul energetic actual a scos în evidenţă faptul că avem nevoie mai mult ca oricând de o Uniune Europeană mai integrată şi mai solidară inclusiv în ceea ce priveşte investiţiile în sectorul energetic.

„Provocările din ultimii ani ne obligă să luăm decizii rapide şi eficiente pentru a atenua efectele crizelor pe care le parcurgem. Una dintre soluţii este promovarea energiei regenerabile, dublată de creşterea capacităţii de stocare în vederea atenuării dezechilibrelor din sistem, fapt care ar conduce la reducerea sau eliminarea dependenţei de gazul din import şi ar contribui la atingerea obiectivelor asumate la nivel european”, a completat preşedintele ANRE.

Astfel, România a aprobat Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice, din care rezultă o suplimentare a capacităţilor de producţie instalate în surse regenerabile de circa 7.000 MW până în 2030, respectiv 3.700 MW – surse fotovoltaice, 2.300 MW – surse eoliene şi 1.000 MW – surse hidro.

Acum, la nivelul Comisiei Europene se analizează propunerea ca noua ţintă de energie regenerabilă să crească de la 32% la 40% până în anul 2030.

„Anul 2022 este un an în care dorinţa de a investi în capacităţi de producţie a revenit în actualitate. De la începutul anului până în prezent, ANRE a eliberat autorizaţii de înfiinţare pentru 245 MW şi mai avem în lucru cereri de autorizaţii de înfiinţare pentru 816 MW – producţie solară şi 7,4 MW – stocare. O atenţie deosebită acordăm prosumatorilor, care, în ultimii ani, au înregistrat o evoluţie spectaculoasă. Dacă în 2019 aveam 303 prosumatori, am crescut în 2020 la 1.634 şi, la sfârşitul lunii februarie 2022, aveam 14.305 prosumatori cu o putere instalată de 95 MW. Estimăm că până în 2030 vom ajunge la circa 700 MW”, a susţinut Chiriţă.

O altă resursă regenerabilă puţin folosită este apa geotermală, care, spre exemplu, în Bucureşti ar asigura încălzirea şi apa caldă la preţuri mult mai mici decât actualii producători. Această metodă se foloseşte deja cu succes în două oraşe, a amintit el.

Pe lângă preţul scăzut al MWh, mai sunt cel puţin trei avantaje: se reduc semnificativ pierderile în conducte, se reduce poluarea şi se reduce consumul de gaze.

O altă investiţie utilă şi obligatorie, concomitent cu investiţiile în surse regenerabile de producere, este în capacităţi de stocare la un nivel de cel puţin 2.000 MW, pentru a contribui la echilibrarea sistemului energetic naţional, a mai spus oficialul ANRE.

sursa: economica.net

Pâinea ar putea ajunge să coste chiar mai mult de şase lei. Bogdan Hossu: Puterea de cumpărare a cetăţeanului a scăzut cu 30%

Din cauza scumpirilor în lanţ, pâinea ar putea ajunge să coste chiar mai mult de şase lei, a declarat în cursul zilei de joi, sindicalistul Bogdan Hossu, într-un interviu acordat DC News.

„Creșterea prețului grâului de două sau de trei ori va face ca pâinea românului să crească, probabil, la patru lei, şase lei sau chiar mai mult, ceea ce ne va face să scădem cantitatea de pâine achiziționată. Acest lucru nu înseamnă că producătorii de grâne nu vor avea cui să vândă.

Nu vor avea cui să vândă în România, dar în momentul respectiv vor avea oferte multe mai bănoase și mai atractive de vânzare către exterior. Iar noi, spre deosebire de alte țări din estul Europei, nu am luat măsuri preventive de siguranță. În agricultură există un ciclu, care este, de obicei, cam de un an. De aceea a fost și această explozie de inflație pe care am resimțit-o la produsele alimentare, pentru că țăranii, ca și producătorii, au văzut că politica Guvernului este de a menține prețul ridicat la gaz, energie electrică, și au zis, bun, și primăvara viitoare de unde o să am resurse să pornesc un alt ciclu agricol, o altă producție? Deci trebuie să pun deoparte bani de astăzi ca să am cu ce să cumpăr sămânța, îngrășămintele, să fac operațiile agricole pentru anul viitor”, a declarat Bogdan Hossu.

„Lumea începe să reducă volumul de produse pe care le achiziţionează. Iar ideea că să mergem mâncaţi la cumpărături (n.r. – trimitere la declaraţia făcută, recent, de ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu) ca să nu cumpărăm suplimentar nu este cea mai fericită.

În fapt, puterea de cumpărare a cetăţeanului a scăzut cu 30%; coşul minim pentru un trai decent pentru luna martie, conform datelor furnizate de INS – şi încă nu are tot impactul legat de creşteri, pentru că facturile vin cu întârziere – arată că un coş minim pentru un trai decent pentru o persoană ar trebui să fie 2.848 de lei net, ceea ce ar conduce la un salariu minim brut de 4.600 de lei. Faţă de 2.550 lei cât este în prezent, diferenţa este substanţială. Faţă de o pensie minimă de 1.000 de lei, diferenţa este extraordinar de mare şi arată că de fapt pensia minimă socială acoperă puţin mai mult decât o treime din cantitatea de bani necesară pentru un trai decent.

Iar în structura unui pensionar evident că există o repartizare a tipurilor de produse, mai puţine cheltuieli pe îmbrăcăminte, dar costurile cele mai mari sunt pe întreţinere şi medicamente”, a explicat, la emisiunea „Ce se întâmplă?” realizată de Răzvan Dumitrescu la DC News, Bogdan Hossu.

Sursa: dcbusiness.ro

VIDEO| Zăpadă de peste 5 metri, pe Transfăgărășan, la mijloc de mai. Când se estimează redeschiderea circulației

Deși ne apropiem de vara calendaristică, DN7C, Transfăgărășan, ne oferă încă imagini de iarnă. Joi, 19 mai, drumarii au continuat intervenţia pentru deszăpezirea spectaculosului drum, deşi în unele zone grosimea stratului de zăpadă depăşeşte chiar cinci metri.

Potrivit reprezentanților DRDP Brașov, se speră într-o redeschidere a circulației mai rapidă decât termenul de 1 iulie.

„Angajații noștri de la Districtul Bâlea lucrează intens la curățarea zăpezii acumulate peste iarnă pe versantul nordic al drumului. Acum se lucrează într-o zonă în care stratul de #zăpadă depășește 5 metri grosime.

Cu toate acestea, dacă și vremea va ține cu noi, suntem încrezători că vom putea să deschidem șoseaua pentru circulația publică înainte de termenul obișnuit de 1 iulie”, au scris pe facebook ce de la DRDP Brașov.