„CAMPIONI” la inflație: România, printre ţările cu cea mai mare inflaţie din UE, în februarie 2023

Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut în februarie până la 9,9%, de la 10% luna precedentă, dar Ungaria, Letonia, Cehia, Estonia, Polonia, Lituania, Slovacia, Bulgaria şi România sunt statele membre UE cu cel mai ridicat indice al preţurilor de consum, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În februarie, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost Ungaria (25,8%), Letonia (20,1%), Cehia (18,4%), Estonia (17,8%), Polonia şi Lituania (ambele cu 17,2%), Slovacia (15,4%), Bulgaria (13,7%) şi România (13,4%, similar cu nivelul din ianuarie). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Luxemburg (4,8%), Belgia (5,4%) şi Spania (6%).

Comparativ cu ianuarie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă în două, şi a crescut în zece ţări.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 8,6% în ianuarie la 8,5% în februarie. Este a patra lună consecutivă în care s-a înregistrat o încetinire a preţurilor în zona euro, după ce în octombrie se înregistrase un avans record, de 10,6%.

Pentru statele din zona euro, cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor a venit din partea preţurilor la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări care au crescut cu 3,10 puncte procentuale, urmate de preţurile la servicii, care au înregistrat un avans de 2,02 puncte procentuale şi preţurile la energie, care au crescut cu 1,64 puncte procentuale.

În cele mai recente prognoze, BCE se aşteaptă ca rata inflaţiei în zona euro să se situeze la 5,3% în 2023, faţă de un avans de 6,3% prognozat în decembrie, pentru ca ulterior să se reducă la 2,9% în 2024 şi la 2,1% în 2025.

Câți bugetari erau în România în luna februarie 2023? În ce domenii sunt cel mai mare număr de posturi?

În luna februarie a anului 2023, numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice din România a fost de 1.276.584, cu 2.411 mai puține în comparație cu luna precedentă. Un procent de 63,8% din posturi sunt în administrația publică centrală, arată Agerpres.

Din totalul celor 815.586 de angajaţi din administraţia publică centrală, 600.729 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (minus 1.679 angajaţi comparativ cu ianuarie 2023).

Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra în Ministerul Educaţiei, respectiv 295.222 (294.930 în ianuarie 2023), Ministerul Afacerilor Interne – 125.206 (125.548 în luna precedentă), Ministerul Apărării Naţionale – 71.902 (73.387 în ianuarie 2023), Ministerul Finanţelor – 24.709 (24.779 în ianuarie) şi Ministerul Sănătăţii -18.195 (18.236 în luna anterioară).

Potrivit sursei citate, în instituţiile finanţate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 8.214 posturi (minus 11 faţă de luna anterioară), în cele subvenţionate din bugetul de stat şi din bugetul asigurărilor pentru şomaj un număr de 43.484 (minus 147), în timp ce în instituţiile finanţate integral din venituri proprii erau 163.159 de posturi ocupate (minus 303).

Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în februarie, 460.998 de persoane (minus 272), dintre care 281.048 în instituţii finanţate integral din bugetele locale (minus 7) şi 179.950 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii (minus 265).

Vaccinurile pe care trebuie să le facă femeile însărcinate pentru a-și proteja copilul în primele luni de viață

Până la vârsta de două luni, când va face primele vaccinuri, bebelușul va fi protejat datorită vaccinurilor făcute de mamă.

”Există o categorie importantă, este vorba despre vaccinarea gravidelor, unde, la fiecare sarcină, le consiliez în ceea ce privește vaccinarea împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive, precum și vaccinarea anti-gripală, plus vaccinarea COVID, în ultima perioadă. Este foarte important pentru că trebuie asigurată o protecție pentru copii, în primele luni de viață, când nu pot beneficia de programul național de vaccinare. Tusea convulsivă este una dintre afecțiunile care încă mai apar la sugari, poate determina apariția unei boli care poate să ducă chiar la deces. O gravidă imunizată transferă transplacentar anticorpii pentru bebeluș, iar, din momentul în care se vor naște, bebelușii vor avea protecție până în momentul în care administrăm schema de vaccinare de la vârsta de două luni” a spus dr. Gindrovel Dumitra, coordonator al Grupului de Vaccinologie din cadrul SNMF, în cadrul dezbaterii ”Vaccinul, cel mai puternic stimulent al imunității”, organizată de DCMedia Group.

În continuarea discuției, prof. univ. dr. Doina Pleșca, medic primar pediatrie, a precizat: ”Este foarte important să transmitem un mesaj către viitoarele mămici, acela că, la acest moment, în lume, sunt vaccinate împotriva gripei și a tusei convulsive gravidele. Așteptăm cu viu interes ca, într-un viitor nu foarte îndepărtat să se poată vaccina această categorie de vârstă și de stare biologică și împotriva virusului sinciţial respirator. Scopul nostru este să limităm la maximum infecțiile în primele luni de viață ale copilului”. Medicul pediatru a continuat prin a preciza că ”virusul sinciţial respirator este principalul virus responsabil de îmbolnăviri, de bronșolite și pneumonii în primele luni de viață ale copilului, fiind responsabil de marea majoritate a deceselor la vârste mici. Interesul nostru este să realizăm o trecere pasivă a anticorpilor materno-fetali, deci de la mamă la făt și să-i asigurăm noului născut o protecție pentru lunile în care se poate dezvolta imunologic”.