Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a cerut REVOCAREA procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a cerut revocarea procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi. Anunțul a fost făcut în cadrul prezentării unui Raport privind activitatea managerială a șefului DNA pentru perioada februarie 2017 – februarie 2018.

La o săptămână de la somaţia publică a premierului, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţă astăzi decizia privind conducerea DNA, în contextul scandalului izbucnit în jurul instituţiei de apariţia înregistrărilor cu procurori care ar fi falsificat probe. Cu doar câteva ore înainte, premierul Viorica Dăncilă a susţinut că nu a discutat cu Toader pe acest subiect înainte de prezentarea raportului, dar are pentru el un mesaj: să ia decizia impusă de analiza făcută la DNA şi să se încadreze în limitele legale.

Cele mai importante declaraţii ale ministrului Justiţiei:

– Este o prezentare a raportului, nu o conferinţă de presă. Avem o Justiţie, unii spun că e bună, alţii că e rea. Justiţia trebuie să fie egală pentru toţi, în slujba cetăţeanului. În urmă cu 6 luni se împlineau 6 luni de la preluarea demnităţii de ministru al Justiţiei. Ne aflam împreună aici când prezentam direcţiile de modificare pentru legile Justiţiei.

-Demnitatea de procuror e respectabilă dacă e exercitată în limitele competenţelor constituţionale, cu bună credinţă, pentru a servi binelui public.

– Prezentul raport nu reprezintă o evaluare a activităţii DNA.

– Obligaţia din legea 304 nu are legătură cu raportul privind activitatea managerială a DNA. Raportul de faţă reprezintă luarea de poziţie a Ministrului Justiţiei, determinată de rolul său constituţional.

– Elaborarea acestui raport a fost realizat pe fondul dezbaterilor care au căpătat o amploare deosebită în ultimul an, dezbateri care au divizat societatea.

– Luarea de poziţie priveşte activitatea managerială a procurorului şef a DNA

– Potrivit art 51, alin 3, la verificarea organizării eficiente a activităţii vor fi avute în vedere folosirea adecvată a resurselor, gestionarea situaţiilor de criză, a informaţiilor, repartizarea sarcinilor. Faţă de cadrul legal invocat am realizat o analiză privin orrganizarea eficientă, comunicarea, asumarea responsabilităţilor, în perioada februarie 2017-februarie 2018, iar etapele instituţionale acestei evaluări sunt: raportul de evaluare a eficienţiei manageriale, urmare a pronunţării de către CCR a deciziei 68/2017 prin care s-a costatat că exista un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – DNA şi Guvern.  – OUG 13.

– Am conchis atunci faptul că rezultatele negative pe linia acestei abordări pot impune pe viitor oportunitatea revocării.

– Partea de concluzii se fundamentează pe perioada de la început de referinţă.

-Dacă aş sări direct la concluzii v-aţi spune că sunt fundamentate pe un număr de 20 de puncte care prezintă 20 de categorii de acte şi fapte, reţinute în perioada februarie 2017-februarie 2018.

– În primul rând, am reţinut o situaţie fără precedent în cadrul raporturilor dintre autorităţile publice. Într-un singur an au fost întegitrate 3 conflicte juridice de natură constituţională în cadrul cărora DNA a fost chemată în faţa instanţei de contencios consituţional. 3 conflicte în care CCR a sancţionat comportamentul lipsit de loialitate din partea procurorului şef al DNA. Am arătat că în sine constataterea unuia singur nu are aptitudinea de a revoca conducătorul instituţiei care a provocat conflictul.

– Concluziile sunt diferite când încălcarea Constituţiei atunci când încălcările devin sistematice. În mai puţin de jumătate de an, DNA a fost chemată în faţa CCR pentru încă două conflicte de natură constituţională.

– În opinia mea, această încălcare de la treia chemare este cu atât mai imputabilă cu cât în precedent Curtea spusese procurorul nu se poate substitui decidentului. Este un bilanţ semnificativ. dacă examinăm cea mai recentă statistică a CCR care relevă că numărul deciziilor în care se constată conflicte juridice de natură constituţională au fost 13, dintr-un număr de 39 pronunţate.

– În al doilea rând, prin decizia 68, ce a fosrmat obiect de analiză, CCR a reţinut că Ministerul Public s-a considerat competent să verifice oportunitatea OUG. Acest lucru echivalează cu o încălcare gravă a principiului separaţiilor puterilor în stat. Ministerul Public, prin DNA, şi-a arogat competenţa de a efectua o ancheta penală într-un domeniu ce excedează cadrului legal.

-Declansarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la MJ a determinat o stare de tensiune, de presiune psihică. Sub imperiul unei temeri declanşate de activitatea penală, Guvernul este blocat în activitatea de legiutor. Prin conduita sa, DNA şi-a arogat o competenţă pe care nu o are.

– CCR a reţinut că dna Kovesi a refuzat să se prezinte în faţa comisiei de anchetă. Şi de această dată CCR a constatat că prin refuzul de prezentare s-a produs un blocaj în activitatea comisiei de anchetă.

-CCR a stabilit că procurorul şef refuză să participe la clarificarea unor aspecte legate de evenimente de interes public deosebit. A mai stabilit că prin acest refuz nu respectă acel comportament necesar loial.

– Curtea a statuat că prin refuzul procurorului şef este împiedicată activitatea parlamentului.

– În al patrulea rând, prin decizia nr 757/2017, legată de achetarea privind elaborarea a două hotărâri de Guvern, CCR a statuat că unitatea de Parchet nu are competenţa de a începe ancheta penală cu privire la oportunitate. Nu există nicio modalitate de control asupra oportunităţii actului administrativ. Aceste considerente practic le reiau pe cele din decizia 68. Văzând din partea cealaltă îşi pui întrebarea cum cu jumătate de an în urmă CCR statuează, ulterior sub considerentul că e vorba de HG nu OUG au fost verificare aceleaşi aspecte.

– DNA s-a erijat în evaluator, inclusiv în privinţa oportunităţii.

-Încălcarea normelor de tehnică legislativă nu constituie infracţiune.

-În al şaselea rând. Ulterior acestui fapt, afirmând că cele cuprinse în comunicat au reprezentat simple opinii. Nu poţi să exprimi simple opinii când te referi la demnitatea unei persoane.

-În al şaptelea rând, trei conflicte de de natură constituţională.

– În al 8-lea rând, am reţinut comportamentul excesiv de autoritar, discreţionar. Am solicitat în iunie 2017, realizarea unui control la DNA. Se consemnează o serie de dificultăţi, retinându-se indicii cu privire la împiedicarea activităţii de inspecţie.

– Raportul relevă comportamentul excesiv de autoritar, discreţionar al procurorului şef al DNA.

– Implicarea în achetele altor procurori. A supravegheat ancheta în cazul OUG 13.

– Prioritizarea dosarelor cu impact mediatic.

-În al 11-lea rând, cu prilejul unor evenimente publice: contestarea actelor şi autoritătii CCR, a învinovăţit CCR punând pe seama deciziilor pretinsa imposibilitate a DNA de urmărire a unor fapte şi recuperarea unor prejudicii.

-Procurorul şef a contestat însăşi Constituţia ţării.

– Au fost exprimate critici vehemente cu privire la propuneri de modificare legislativă, propuneri care s-au dovedit a fi constituţionale. Afirmaţiile sunt fără precedent, au afectat imaginea României.

– La nivelul PE, prin dezinformare, s-a generat o dezbatere şi la nouă întrevederi am explicat de nouă ori că România nu are nicio legătură cu ce se întâmplă în Polonia.

15. Încercarea de a obţine condamnări cu orice preş, în condiţiile în care s-a afirmat că trebuie să venim cu dosare importante, să ajungem la miniştri. Această încercare de „decapare” este absolut contrară oricărui stat de drept. Cauzele nu trebuie rezolvate după funcţie.

16. Creşterea numărului de achitări, sporirea cheltuielilor şi raportări eronate. Se raportează numărul de inculpaţi trimişi în judecată în 2016 şi se raportează numărul de achitări din 2016, concluzionându-se că a scăzut rata achitărilor. Cei trimisi în judecată în 2016 nu se regăsesc printre cei achitaţi. Dai un calcul la o bază alta decât cea factuală.

17. Neimplicarea procurorului şef în identificarea şi eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de procurori. Spaţiul public este plin de presupuse abuzuri ale procurorului Negulescu. El a fost lăudat, în loc să se ia măsuri.

18. Falsificarea transcrierilor unor convorbiri telefonice. Multe hotărâri judecătoreşti în care instanţa a statuat diferenţe între ce se aude şi ce se vede.

19. Tergiversarea soluţionării unor cauze. Am avut un caz recent pe care nu ai cum să-l uiţi: Microsoft.

20. Lipsa de reacţie în verificarea activităţii profesionale şi conduitei unor procurori: DNA Ploieşti. Nu spun că e adevărat, dar când toată opinia publică, când procurori se reclamă între ei, obligaţia e ni să-i lauzi.

– În concluzie, potrivit art 1 din Constituţie, România este stat de drept. În România s-a dezvoltat componenta de prevenire, dar şi de combatere a corupţiei. Asta nu trebuie să protejeze comportamente defăimătoare la adresa României. DNA trebuie să continue să funcţioneze, DNA nu se identifică cu procurorul şef al acesteia.

– Pentru aceste acte şi fapte de netolerat.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat joi că aşteaptă de la ministrul Tudorel Toader să ia decizia impusă de analiza făcută la DNA şi să se încadreze în limitele legale, însă susţine că nu a discutat cu acesta înainte de prezentarea raportului privind managementul la DNA.

„Nu cred că este normal să am o discuţie legată de acest subiect. Aştept ca ministrul Justiţiei să se încadreze în limitele legale şi să ia deciziile care se impun pe analiza făcută (…) Nu vreau să existe suspiciunea că premierul ar putea interveni într-un raport”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.

Întrebată de ce l-a chemat pe Tudorel Toader mai devreme în ţară din vizita efectuată în Japonia, Dăncilă a afirmat că informaţiile apărute în spaţiul public privind neregulile în activitatea DNA au impus această măsură, însă ministrul Justiţiei a apucat să se întâlnească cu omologul său.

„Vreau sa fac o precizare, că in spatiul public a apărut informaţia că ministrul nu s-a întâlnit cu oficiali japonezi şi ar fi o nouă gafă diplomatică. Am discutat şi i-am spus să aibă întâlnirea cu ministrul Justiţiei din Japonia. Trebuia să mai facă şi câteva vizite să vadă sistemul juridic, dar i-am cerut să vină în ţară”, a mai spus Dăncilă.

Toader va prezenta la ora 18.00, raportul privind activitatea managerială a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pe care l-a anunţat de câteva luni, însă a amânat să-l facă finalize şi să-l facă public în ciuda insistenţelor liderilor coaliţiei de Guvernare. Întrebat despre o posibilă propunere de revocare a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, ministrul Justiţiei a evitat un răspuns tranşant, susţinând repetat că decizia sa este luată.

Însă, un astfel de demers nu ar putea fi dus până la capăt fără preşedintele Klaus Iohannis. Şeful statului a afirmat, săptămâna trecută, că este mulţumit de activitatea DNA şi nu vede niciun motiv pentru revocarea lui Kovesi. „Asta cu revocarea constat că este o preocupare intensă în spaţiul public. Momentan, sincer, nu văd motive de revocare. Dar, s-ar putea să existe unele pe care nu le cunosc eu şi pe care le cunoaşte ministrul Justiţiei. În acest caz, cu siguranţă, domnul ministru va veni extrem, extrem de bine documentat, dacă ar solicita aşa ceva. Încă o dată, acum nu cunosc motive de revocare”, a spus Iohannis, insistând că  „Nişte penali fac o încercare disperată să atace şi să discrediteze Direcţia Naţională Anticorupţie şi conducerea acestei direcţii”

Tot săptămâna trecută, şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a afirmat că nu va demisiona, susţinând că, în ciuda înregistrărilor făcute publice de fostul deputat PSD, Vlad Cosma, procurorii Direcţiei nu falsifică probe.

Anunţul lui Tudorel Toader a creat aşteptări pe scena politică.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat că Toader trebuie să facă o evaluare, un raport al activităţii DNA, să prezinte acest raport şi „să facă corect ceea ce trebuie să facă, de fapt, un ministru al Justiţiei”, precizând că nu a văzut raportul care urmează să fie prezentat.

La rândul său, preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat, luni, că PNL nu va sprijini nicio implicare a Parlamentului în ceea ce priveşte evaluarea activităţii DNA şi a conducerii instituţiei, afirmând că în cabinetele lui Dragnea şi Tăriceanu există „o tropăială” pentru „a-i forţa mâna” ministrului Justiţiei.

Marţi, Tudorel Toader a participat, alături de procurorul general al României Augustin Lazăr, la ceremonia de primire a magistraţilor absolvenţi de la Palatul Cotroceni, cu această ocazie ministrul Justiţiei având şi o întrevedere separată cu preşedintele Klaus Iohannis, cu care a discutat despre statul de drept, după cum a declarat ulterior pentru agenţia de presă MEDIAFAX. La această discuţie cu şeful statului nu a mai participat şi altcineva.

Miercuri, preşedintele PSD Liviu Dragnea a declarat că se aşteaptă de la ministrul Justiţiei să nu se facă de râs. Întrebat ce aşteaptă de la Tudorel Toader, în contextul raportului ce va fi prezentat joi, Dragnea a răspuns: „Să nu se facă de râs”. Totodată, liderul PSD a negat că în şedinţa BPN a PSD s-ar fi discutat despre situaţia din Justiţie sau despre retragerea sprijinului politic acordat lui Tudorel Toader. Întrebat dacă Toader s-a făcut de râs la precedentul raport, Dragnea a răspuns: „Nici nu mai ţin minte”. Chestionat dacă se impune schimbarea lui Toader, dacă răspunsul acestuia va fi considerat nemulţumitor, Dragnea a răspuns: „Iar o luăm cu dacă şi cu parcă?”.

Şi preşedintele executiv al PSD, Niculae Bădălău, a spus, miercuri, că aşteaptă de la ministrul Justiţiei să respecte legea. Întrebat ce înseamnă acest lucru, Bădălău a răspuns: „Asta înseamnă că domnul ministru este un ministru al guvernului nostru. Noi, în campania electorală, am promis că vom elimina abuzurile şi domnul ministru trebuie sa respecte legea şi să facă ceea ce are scris în fişa postului”. „Înţeleg că dânsul analizează cu înţelepciune, cu maturitate, nu e o decizie uşoară, şi trebuie să aibă toate informaţiile”, a adăugat Bădălău.

Anunţul lui Tudorel Toader de joi vine în contextul scandalului privind activitatea DNA. Andreea Cosma şi fratele ei, Vlad, au făcut mai multe dezvăluiri, în ultima perioadă, privind activitatea unor procurori din cadrul DNA Ploieşti. Vlad Cosma a prezentat mai multe înregistrări pe care le-a realizat încă din 2015 în sediul DNA Ploieşti, acuzând patru procurori, printre care Lucian Onea şi Mircea Negulescu, de falsificare de probe. Fostul deputat a depus şi o plângere penală împotriva magistraţilor.

De altfel, miercuri, procurorul general al României, Augustin Lazăr, a cerut procurorilor şefi DNA şi DIICOT să demareze controale în toate parchetele din ţară, pentru a depista eventuale riscuri interne şi vulnerabilităţi.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI