Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș: Buget cu „aproape 57% mai mare“ pentru Educație, în 2024 față de alocarea din 2023
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș: Buget cu „aproape 57% mai mare“ pentru Educație, în 2024 față de alocarea din 2023
„Bugetul pentru Educație planificat și agreat în coaliție din perspectiva componentei de investiții și a componentei de funcționare este un buget record”, a declarat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, în cadrul conferinței „Bugetul şi finanţarea României în 2024: la ce să se aştepte economia, organizate de Curs de Guvernare, marți, 7 noiembrie. Cu toate acestea, „recordul“ anunțat de oficial nu respectă prevederile din legile Educației.
Guvernul nu va aloca 15% din Bugetul general consolidat, finanțare pentru Educație, nici în 2024, deși legile Deca-Iohannis prevăd asta, conform Edupedu.ro „Nu toate măsurile din lege intră în vigoare în anul viitor, deci probabil că nu de anul viitor” vom avea 15% din Bugetul general consolidat, a declarat ministrul Educației, Ligia Deca în urmă cu aproape o lună.
Marcel Boloș nu a spus exact care va fi bugetul pentru Educație în 2024, „pentru că cifrele pot să mai suporte ajustări, respectiv modificări”, însă a precizat că este aproape cu 57% mai mare față de bugetul alocat în pentru acest an.
„Investițiile din Planul Național de Redresare și Reziliență, împreună cu investițiile care vin din politica de coeziune, plus creșterile salariale care s-au acordat deja încă din luna iulie 2024, fac ca acest buget să fie unul extrem de consistent, aproape cu 57% mai mare față de bugetul alocat în pentru acest an.” În 2023 bugetul pentru Educație a fost de 49,5 miliarde de lei, iar pentru Ministerul Educației de 32,5 miliarde de lei.
Dacă ar crește cu „aproape 57%“ alocarea pentru tot capitolul Învățământ, ar însemna un buget de circa 77,7 miliarde de lei pentru anul 2024. Raportat la PIB-ul estimat pentru anul viitor de către Comisia Națională de Prognoză, de 1.746,7 miliarde de lei, bugetul alocat Educației ar reprezenta 4,5% din PIB (față de 3,2% din PIB în 2023), iar bugetul pentru Ministerul Educației ar reprezenta, în condițiile unei creșteri similare, 51 de miliarde de lei – adică 2,9% din PIB (față de 2,1% în 2023). Prin raportare la cheltuielile Bugetului General Consolidat de anul acesta, cele pentru anul viitor fiind încă necunoscute, alocarea de 77,7 de miliarde ar înseamna circa 12,8% (față de prevederea legală din Legea 198/2023 și Legea 199/2023 care prevede 15% din BGC alocare anuală).
Legea 198 din 2023, a învățământului preuniversitar, prevede la articolul 134: „Finanțarea cheltuielilor pentru educație, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu toate componentele sale, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat”.
Legea 199 din 2023, a învățământului superior, prevede la articolul 147: „Finanțarea cheltuielilor pentru educație, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu toate componentele sale, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat”.
Prevederea legală este obligatorie pentru Guvern în realizarea bugetului, dar cu toate acestea cabinetul Ciolacu se pregătește pentru încă o prorogare a articolelor respective, abia adoptate și asumate de toate partidele politice și de președintele Klaus Iohannis, la fel cum a fost prorogat timp de 11 ani articolul cu alocarea a 6% din PIB pentru Educație din Leega 1/2011.
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Ce este indemnizația pentru tineri: Cine poate primi 3.170 de lei lunar de la stat în 2026 și ce condiții trebuie să îndeplinească
Ce este indemnizația pentru tineri: Cine poate primi 3.170 de lei lunar de la stat în 2026 și ce condiții trebuie să îndeplinească Tinerii din România care au ieșit din sistemul de protecție specială pot beneficia de o indemnizație lunară până la împlinirea vârstei de 26 de ani, dacă dovedesc că urmează o formă de […]
La muncă și după ieșirea la pensie: Câți români sunt dispuși în 2026 să facă asta 42% dintre angajații români cu vârsta de cel puțin 55 de ani sunt dispuși să își continue activitatea profesională și după atingerea vârstei legale de pensionare, peste media europeană de 32%, potrivit unui studiu realizat de compania de soluții […]
Pensia de urmaș după decesul soțului sau soției în 2026: Cine are dreptul, ce condiții trebuie îndeplinite și cum se calculează
Pensia de urmaș după decesul soțului sau soției în 2026: Cine are dreptul, ce condiții trebuie îndeplinite și cum se calculează Soțul sau soția rămasă în viață poate beneficia de pensie de urmaș în anumite condiții prevăzute de lege, iar cuantumul acesteia depinde de drepturile de pensie ale persoanei decedate și de numărul urmașilor eligibili. […]

