Actualitate

Ministrul Finanțelor, gafă monumentală! Profesorul universitar Bogdan Glăvan: „Ce fel de impozit este? Pe inteligență sau pe prostie?”

Cezar Lancrajan

Publicat

în

Ministrul Finanțelor, gafă monumentală! Profesorul universitar Bogdan Glăvan: „Ce fel de impozit este? Pe inteligență sau pe prostie?”

Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie la Universitatea Româno-Americană și Director al Centrului de Economie Politică și Afaceri “Murray Rothbard” din cadrul URA, punctează o gafă monumentală aparținând Ministrului Finanțelor, Tanczos Barna.

Citește și: Mai are statul român bani de pensii, salarii și ajutoare sociale în 2025? Ce răspunde Ministrul Finanțelor

„Ministrul Tanczos Barna, susținând creșterea impozitării dividendelor: „Dacă munca este impozitată cu 10%, și capitalul poate fi impozitat cu 10%.”

Păi și 16% ăla ce fel de impozit este? Pe inteligență sau pe prostie?

Vedeți, aici ajungem dacă vorbim mai mult decât citim. Dl. Barna este economist și pare mai serios decât găurarii de dinaintea lui, dar totuși nu ar trebui să cadă pradă aberațiilor socialiste care, e drept, se aud pe toate drumurile. Mai ales că, economist fiind, trebuie să facă distincția între incidența juridică a impozitării și incidența economică a impozitării. A doua este relevantă aici.

Așa cum am mai spus, o taxă e o taxă și nu contează cum se numește: taxa de solidaritate sau taxa de nesolidaritate, taxa pe stâlp sau pe scaun (vă mai amintiți?!), taxa pe mâna stângă sau pe piciorul drept. Orice taxă diminuează venitul proprietarilor factorilor de producție, care factori de producție sunt complementari, conlucrează la a produce ceva. Nu poți să-l încurajezi pe unul și să-l descurajezi pe celălalt.

Acest lucru ar fi clar înțeles dacă s-ar înțelege mai întâi că nivelul salariilor dintr-o țară (atenție, nu salariul particular al cuiva) depinde de volumul de capital disponibil la nivel societal. Cum povesteam mai demult, de asta o casieriță de la Carrefour în România câștigă mai puțini bani decât o casieriță la Carrefour în Franța: deoarece există o diferență în dotarea cu capital a cetățenilor celor două țări.

Dar noi avem lacune serioase la nivelul conceptelor de bază, prin urmare nu ne putem propune să dibuim cine știe ce subtilități în analiza fenomenelor complexe care derivă din ele, precum incidența impozitelor.”, punctează Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie la Universitatea Româno-Americană și Director al Centrului de Economie Politică și Afaceri “Murray Rothbard” din cadrul URA.


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

PENSII 2026 | Cum se poate contesta decizia de pensionare și ce pași urmezi pentru recalculare

Ioana Oprean

Publicat

în

PENSII 2026 | Cum se poate contesta decizia de pensionare și ce pași urmezi pentru recalculare Mii de pensionari din România s-au adresat, în ultimii ani, autorităților abilitate și au cerut recalcularea pensiei sau au contestat decizia de pensionare ori au întocmit plângeri împotriva caselor de pensii și a altor instituții publice cu atribuții în […]

Citește mai mult

Actualitate

Câți bani a investit o mare companie germană în 2025 în dezvoltarea fabricii din Blaj: Extindere a capacităților industriale

Ioana Oprean

Publicat

în

Câți bani a investit o mare companie germană în 2025 în dezvoltarea fabricii din Blaj: Extindere a capacităților industriale Divizia din România a grupului german Bosch a anunțat rezultatele financiare pentru anul 2025, raportând investiții de aproximativ 176 milioane de lei, direcționate în principal către dezvoltarea fabricilor din Cluj și Blaj. Compania a încheiat anul […]

Citește mai mult

Actualitate

Propunere inedită a unei judecătoare din România: Căsătorie pe durată determinată, de 5 sau 10 ani

Ioana Oprean

Publicat

în

Propunere inedită a unei judecătoare din România: Căsătorie pe durată determinată, de 5 sau 10 ani O judecătoare din Argeș a stârnit recent un val de reacții în mediul online cu o idee inedită, prin care propunea reglementarea căsătoriei pe termen determinat, de pildă, pe 5 sau 10 ani. În acest fel, spune inițiatoarea, mariajele […]

Citește mai mult