Ministrul Apărării, despre scutul de la Deveselu: „Nu este un scut care să ne apere de toate ameninţările posibile”

Ministrul Apărării, despre scutul de la Deveselu: „Nu este un scut care să ne apere de toate ameninţările posibile”

Trei unități militare formează, în prezent, Baza de la Deveselu: Baza 99, românească, care găzduiește celelalte două baze americane, adică cea a forțelor navale și cea a Sistemului Aegis Ashore de apărare antirachetă, scutul propriu-zis, arată DCNEWS.ro.

Întins pe o suprafață de 900 de hectare, dintre care 170 de hectare au fost puse la dispoziția părții americane, sistemul Aegis Ashore este unul defensiv, așa cum au subliniat în mai multe rânduri oficialii americani, români și ai NATO, și este creat să identifice, urmărească și să intercepteze rachete balistice cu rază mică, medie sau intermediară, în timpul fazei de zbor, venite din afara spațiului euroatlantic.

România nu stă în baza scutului de la Deveselu

Prezent în platoul Digi24, ministrul Apărării a afirmat că scutul de la Deveselu nu ne poate apăra de orice ameninţare aşa cum se crede şi că sistemul naţional de apărare are, pe lângă acesta, şi alte posibilităţi. „Scutul de la Deveselu este un scut care apără NATO dar nu este un scut care să ne apere de toate ameninţările posibile. Este o chestiune pe care şi ruşii o ştiu foarte bine.

Ei spun că este ofensiv, dar are numai elemente defensive. Sistemul naţional de apărare este mult mai complex, inclusiv sistemul anti-rachetă, şi nu se bazează numai pe scutul de la Deveselu. Din contră, acest scut contează mai puţin pentru că are o altă misiune pe întreg flancul NATO. Avem şi alte posibilităţi de apărare, pe lângă scutul de la Deveselu. Nu este deloc periculos pentru Rusia, acest scut nici nu are legătură cu Rusia” a spus Vasile Dîncu, ministrul Apărării, la Digi24.

Cât de eficient este scutul antirachetă în faţa unui atac nuclear?

Teoretic, sistemul de apărare Aegis Ashore poate opri un atac cu rachete ICBM (Intercontinental Ballistic Missile). „Forţele SUA desfăşoară interceptoare SM-3 care pot distruge, în timpul zborului la mijlocul cursului, rachete balistice cu rază medie de acţiune mai lente, cu o potenţială încărcătură nucleară.

Dar SM-3 probabil că nu ar funcţiona împotriva armelor hipersonice”, a declarat Kingston Reif, expert în rachete la Asociaţia pentru Controlul Armelor din Washington, D.C. pentru The National Interest.

Scutul antirachetă de la Deveselu a fost operaţionalizat în 2016. Este o mică parte din întregul sistem de apărare împotriva rachetelor balistice. La Deveselu, avem practic amplasate 24 de rachete interceptoare. Au o lungime de 6,55 metri, un diametru de 0,34 metri şi foarte important, nu au încărcătură explozivă.

Rachetele, care pot dezvolta o viteză de aproape 5 kilometri pe secundă, distrug ţintele prin simpla lovire. Preţul lor ajunge la aproximativ 20 de milioane de dolari fiecare şi au o autonomie de aproximativ 500 de kilometri. În România, sunt amplasate 24 de astfel de dispozitive. Ele sunt coordonate de acest radar care este setat să comunice cu alte radare amplasate în Polonia, Turcia sau pe nave ale NATO, aflate în patrulare.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI