Mineritul este viaţa abrudenilor

– Domnule primar, destinele oraşului Abrud au fost legate secole de-a rândul de mineritul din zonă. Am înţeles că şi dumneavoastră aţi muncit ani buni în acest sector. Aşadar, ne puteţi spune ce înseamnă mineritul pentru dumneavoastră?
– În afară de faptul că este meseria de bază în zona noastră de mii de ani, la exploatarea de la Roşia Poieni am învăţat arta de a lucra cu omul şi am pus-o în practică. Pot să spun că şi eu m-am „călit” şi m-am format ca om în activitatea minieră de la Roşia Poieni. La cei 50 de ani pot spune că sunt un om realizat şi că am reuşit să schimb faţa oraşului Abrud, în parte şi viaţa şi traiul oamenilor de aici. Oriunde, chiar şi în familie pentru a realiza ceva trebuie mai întâi să-ţi elaborezi un plan. Tot aşa şi eu odată ajuns în fruntea administraţiei publice locale am propus elaborarea unei strategii de dezvoltare a localităţii, neexistând aşa ceva, elaborare care s-a realizat printr-o procedură aparte.

– Care a fost secretul acestei strategii?
– Această strategie de dezvoltare a ţinut cont de părerile unor lideri de grup neînregimentaţi politic, locuitori ai oraşului Abrud. Sunt oameni care aparţin tuturor claselor sociale, profesori, medici, muncitori, elevi, şomeri, pensionari şi specialişti din aparatul de specialitate al primarului. Am consultat locuitorii pentru a cunoaşte mai bine greutăţile lor şi totodată pentru a puncta priorităţile oraşului.
– Şi care au fost priorităţile desprinse din aceste consultări?
– Prioritatea numărul unu în anul 2004 era apa potabilă, care exista la robinetele oamenilor doar 2,5-3 ore pe zi, crearea unei infrastructuri moderne (canalizare, reţea de distribuţie a apei potabile, drumuri), construirea unui târg de animale, revigorarea vieţii instituţiilor care aparţin primăriei (spital, şcoli), reformarea serviciilor oferite de primărie. Strategia a fost elaborată în anul 2005, s-a finalizat în 6 luni, în august 2005, fiind refăcută în anul 2007 şi finalizată în anul 2008.
– De ce a fost nevoie de elaborarea unei noi strategii?
– Oraşul avea de acum alte priorităţi, viaţa urbei şi a oamenilor merge înainte. Principala prioritate desprinsă a fost modernizarea drumurilor, asfaltarea acestora, atragerea de investitori, menţinerea unităţilor existente în oraş (şcoli, spital, unităţi de producţie).
– Care au fost principalele realizări ale acestor aproape două mandate de primar?
– Încă din primele zile ale mandatului am eliminat acele firme care prestau servicii în ceea ce priveşte iluminatul public, lucrări de menţinere a drumurilor, am refăcut sistemul informatic al primăriei, dotarea primăriei cu mobilier şi echipamente de birotică. Cel mai important obiectiv a fost însă cel privind atragerea de fonduri europene şi guvernamentale şi încheierea de parteneriate. Am cumpărat la primărie utilaje: buldoexscavator, autocontainiere, tractor, mijloace de deplasare auto, toate aceste achiziţii fără o contribuţie proprie a primăriei. Mai amintesc construirea unei remize noi pentru serviciul de pompieri şi refacerea rigolei de captare a apei pluviale din străzile Detunata – continuare Avram lancu şi asfaltarea unei porţiuni de 2 kilometri paralel acestei rigole, o investiţie care a rezolvat problema infiltraţiilor apei pluviale în infrastructura celor două străzi şi care s-a ridicat la 5 miliarde de lei.
– Ne vorbiţi de investiţii derulate cu fonduri europene şi guvernamentale. Care au fost acestea?
– Am derulat doar în perioada 2004-2008 nu mai puţin de 18 programe cu Banca Mondială în valoare de peste 50 de miliarde de lei, programe de infrastructură mică orăşenească, canalizări, racordarea blocurilor de locuinţe la noile reţele de canalizare, canalizarea şi alimentarea cu apă a străzilor Mărăseşti, Ecaterina Varga, Tăbăcarilor, Ştiurţ, Stavăr, 1 Mai şi altele, crearea de spaţii de joacă pentru copii, activităţi generatoare de venit cu crearea de noi locuri de muncă (minifabrică de brichete din rumeguş, minifabrică pompe funebre), construirea unor drumuri vicinale (Cristea, Soharu). Am realizat prin atragerea de fonduri guvernamentale sistemul de colectare a deşeurilor, reabilitarea sistemului de colectare, tratare şi stocare a apei potabile, investiţie care a fost aproximativ de 40 miliarde de lei.
– Ne-aţi vorbit până acum mai mult de priorităţile şi realizările din primul mandat. Care au fost priorităţile dar şi realizările ultimilor ani?
– În perioada 2008-2012 am realizat modificarea liniei electrice aeriene situată pe artera principală a oraşului (înlocuirea a 150 stâlpi din lemn cu stâlpi din beton şi a conductorului, o lucrare în valoare de peste 30 de miliarde de lei), extinderea iluminatului public – lucrare finalizată în anul 2008 în valoare de 10 miliarde de lei, modernizarea corpului clădirii Şcolii Generale cu clasele l-VIII „Avram lancu” Abrud, prin fonduri atrase şi fonduri guvernamentale (20 de miliarde de lei), modernizarea clădirii Grupului Şcolar „H.C.C” Abrud (70 de miliarde de lei), modernizarea Grădiniţei cu program prelungit-refacere clădire plus dotări (10 miliarde de lei), modernizarea Spitalului Orăşenesc Abrud (refacere ambulatoriu, prin programul POR în valoare de peste 20 de miliarde de lei) şi anvelopare şi refacere sistem de încălzire-fond de contrapartidă elveţian în valoare de 21 de miliarde de lei, lucrări aflate în derulare. Tot în această perioadă au avut loc lucrări de reparaţii la şarpanta clădirii primăriei, realizarea unui nou sistem de încălzire, înlocuirea tâmplăriei (1,5 miliarde lei), dar şi achiziţionarea unei autobasculante şi autoutilitare. De asemenea au fost refăcute aproximativ 7000 mp de trotuare cu pavaje şi dale din beton în zona blocurilor, valoarea lucrărilor depăşind suma de 5 miliarde de lei.
– Ce proiecte derulaţi în prezent?
– Modernizăm spitalul, 18 străzi din oraş, un proiect derulat prin Programul 10.000 kilometri asfalt al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. Refacem 2000 de metri pătraţi de alei şi trotuare în zona blocurilor, o investiţie în valoare de 2 miliarde de lei finanţată din bugetul primăriei. Tot în prezent se află în faza de execuţie un teren de sport cu gazon sintetic, un proiect în valoare de 1,5 miliarde de lei, finanţat de Banca Mondială în procent de 30% şi 70% contribuţie proprie şi o sală multifuncţională, o investiţie în valoare de 1 miliard de lei, proiect derulat de asemenea prin Banca Mondială şi contribuţia Consiliului Local. Tot în derulare se află lucrările de curăţire şi amenajare a pâraielor Abrudel şi Cerniţa, 80% din valoarea acestor lucrări fiind finanţată de către compania Roşia Montană Gold Corporation.
– Ce planuri de viitor aveţi?
– În anul 2012 expiră Planul Urbanistic General, iar odată cu elaborarea unui nou PUG se va reface şi strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2012-2016. Această nouă strategie vizează refacerea centrului istoric al localităţii care include sistematizarea centrului istoric şi punerea în valoare a clădirilor din centrul istoric, cu orientare spre crearea unui centru istoric şi refacerea faţadelor şi includerea în PUG a zonelor verzi care vor fi extinse. De asemenea, avem în vedere punerea în valoare a spaţiilor care au aparţinut fostei unităţi militare şi a celor care au aparţinut Centrului de Plasament nr. 2, locaţii aflate astăzi în proprietatea primăriei, finalizarea lucrărilor şi modernizarea târgului de animale, dar prioritare rămân menţinerea locurilor de muncă deja existente şi susţinerea investiţiilor în minerit.
– Aţi adus vorba despre investiţii în minerit. Ce credeţi despre mineritul din Apuseni?
– Vă pot spune că susţin prin orice mijloace legale investiţia de la Roşia Montană şi nu numai, având în vedere necesitatea creării locurilor de muncă directe şi implicit a problemelor legate de funcţionarea unei infrastructuri locale. Dezvoltarea mineritului are drept consecinţă stimularea unei societăţi de consum, colectarea de taxe şi impozite locale. În ceea ce priveşte poziţia Consiliului Local, vă pot spune că vom avea o atenţie deosebită asupra paşilor făcuţi de investitor, ţinând cont de construirea barajului care va fi situat în amonte de oraşul Abrud. Un punct distinct va fi solicitarea informaţiilor în detaliu asupra construcţiei obiectivului cât şi vizitarea unor obiective similare deja construite. Dar dorinţa mea este ca mineritul în această zonă să continue, un minerit modern care să dea de lucru oamenilor şi să fie făcut responsabil şi cred că se poate. Aşa cum cred că viitorul Abrudului şi al zonei este mineritul, o meserie moştenită din tată în fiu şi care a pus pâinea pe masă familiilor de aici.
– Zilele trecute s-a aflat într-o vizită de câteva ore în zonă, la Roşia Montană, chiar preşedintele Traian Băsescu, interesându-se îndeaproape de proiectul auro-argentifer ce ar urma să fie demarat aici, După ce s-a consultat cu reprezentanţii firmei investitoare, respectiv Roşia Montană Gold Corporation, dar şi cu cetăţenii din zonă, domnia sa a declarat că, în aceste condiţii de criză, ţara noastră are nevoie ca acest proiect să demareze cât mai repede. Bineînţeles, după ce se vor renegocia condiţiile contractului de exploatare a resurselor existente astfel încât acestea să ofere condiţii mai avantajoase ţării noastre şi vor fi clarificate toate condiţiile privind protecţia mediului înconjurător şi de conservare a valoroaselor situuri arheologice existente aici. Dumneavoastră cum vedeţi cele spuse de preşedinte?
– Eu cred că, în sfârşit, preşedintele ţării a auzit şi glasul nostru, al majorităţii locuitorilor zonei, cei care am cerut în repetate rânduri ca acest proiect de exploatare în condiţii dintre cele mai moderne a zăcământului auro-argentifer de la Roşia Montană să fie clarificat cât mai repede în toate amănuntele sale de mediu, arheologic, economic şi social şi apoi să fie demarat pentru dezvoltarea economică a zonei, sporirea veniturilor la bugetul consolidat al statului şi nu în cele din urmă pentru asigurarea unor locuri de muncă şi a unui trai decent locuitorilor de aici. Acum cred că, într-adevăr, este momentul să se pronunţe cât mai repede posibil specialiştii în toate problemele amintite şi după atâţia ani de aşteptare proiectul să fie în cele din urmă demarat. Sperăm aşadar ca implicarea directă a preşedintelui Traian Băsescu să grăbească toate evaluările şi aprobările necesare.
– Câţi locuitori are Abrudul?
– Dacă în anul 2004 oraşul Abrud avea un număr de 7100 locuitori, astăzi oraşul mai are doar 6000, principalele cauze fiind scăderea natalităţii, lipsa locurilor de muncă şi migrarea populaţiei spre alte zone, iar peste 300 de persoane din localitate au ales să muncească şi chiar să se stabilească în străinătate.
– Ce pot vedea turiştii care trec prin Abrud?
– Din păcate nu sunt prea mulţi dar avem obiective turistice cu care ne mândrim şi anume: Casa lui loan Buteanu, unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Avram lancu, aici a avut loc la 3 aprilie 1848 adunarea revoluţionarilor români din Munţii Apuseni. Casa tribunului loan Şuluţiu, creator al artileriei moţilor, gazdă a revoluţionarilor A. Golescu şi B. Iscovescu din Ţara Românească este un altul. Mai avem Casa lui loan Boeriu, vice-prefect şi primar al Abrudului între 1848-1849, Casa memorială Alexandru Ciura, locuinţa părintească a scriitorului Alexandru Ciura (1876-1936); aici a avut loc întâlnirea dintre Nicolae Bălcescu şi Avram lancu. Clădirea găzduieşte o expoziţie permanentă de documente referitoare la istoria Abrudului, îndeosebi din anii 1848-1849. Avem busturile lui Horea, Avram lancu şi loan Buteanu, iar Monumentul Eroilor Neamului este amplasat în cimitirul Bisericii Ortodoxe din Abrud, şi a fost ridicat în memoria Eroilor Români care s-au jertfit în Primul Război Mondial. Obeliscul are o înălţime de 2 m şi este realizat din gresie cioplită, în timp ce împrejmuirea este asigurată de gardul cimitirului. Pe faţa de vest, cât şi pe cea de est, există câte un înscris memorial. Un alt înscris se găseşte şi pe placa de marmură de pe faţada Obeliscului: „În amintirea Eroului nostru, Carol Sturza, căzut în luptă -1916”.
– Cum colaboraţi cu Consiliul Judeţean, cu Prefectura, dar şi cu consilierii locali?
– Am avut şi sper că în continuare voi avea o colaborare bună atât cu Consiliul Judeţean, cu Prefectura dar şi cu Consiliul Local al oraşului Abrud.
– Luaţi în calcul o nouă candidatură în 2012?
– Deocamdată nu am luat o decizie, după ce voi realiza tot ceea ce mi-am propus, dar şi după ce voi vedea şi poziţia locuitorilor oraşului voi putea lua o decizie în acest sens. Sincer să fiu mi-aş dori, însă este prematur încă să vorbim de o viitoare candidatură.

Ştefan TOMUŞ
Tinu MATEŞ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI