Rămâi conectat

Ştirea zilei

Mărturiile unei femei din Alba Iulia care a simțit mirosul morții de la Auschwitz: Mâncam nişte iarbă cu nisip în ea

Publicat

în

Irina Berenstein (86 de ani), originară din Alba Iulia, şi-a văzut părinţii, bunicii şi şapte fraţi intrând pe uşa camerei de gazare. Fiică a unui bijutier, ea a fost deportată la vârsta de 20 de ani, în martie 1944. A scăpat ca prin minune şi acum trăieşte în Brăila, scrie Historia.ro

La 86 de ani, Irina, fostă croitoreasă de lux, deapănă amintiri pe care şi coala de hârtie le suportă cu greu. Şi-a văzut bunicii, părinţii-tatăl şi femeia care era cu el-  şi o parte dintre fraţi duşi la crematorii. 11 oameni dragi şi-a pierdut în lagărul de la Auschwitz, între care şi şase fraţi, cu vârste între 10 şi 17 ani. „Tatăl meu, bijutier iscusit-de fapt, am fost o familie de bijutieri-, avea o prăvălie în Alba Iulia. Pe când aveam 5 ani, am rămas orfană de mamă. M-a luat la el fratele mai mare, Eugen, care era tot bijutier, dar la Cluj-Napoca. După ce  Ardealul a fost ocupat, au început şi persecuţiile. Ne-au obligat să purtăm steaua galbenă-«Steaua lui David» -, apoi au început să-i adune pe băieţii care erau bănuiţi că ar fi comunişti”, povesteşte Irina Berenstein.

La început, prin 1940-1941, deportau mai mult băieţi şi fete sau oponenţi ai guvernului. Unii chiar se ofereau voluntari să plece, pentru că li se spunea că merg „la muncă”, mai spune femeia. În 1944, însă, i-au adunat pe aproape toţi evreii din Cluj-copii, tineri şi bătrâni, bărbaţi şi femei-şi i-au urcat în vagoane de marfă.

BUNICII, PREA BĂTRÂNI

Irina s-a aflat într-unul dintre primele transporturi de evrei clujeni. „La 5 martie 1944 am împlinit 20 de ani. La o lună, ne-au adunat pe toţi evreii din Cluj şi ne-au dus la «Cărămidărie». Am fost luată cu forţa, împreună cu fratele şi cumnata mea. Ne-au spus că mergem la muncă, dar ne-au dus la Auschwitz. Pe bunicii mei, Roza şi Adolf Şlezinger, evrei din Bistriţa, nici nu i-au mai băgat în lagăr, că erau prea bătrâni, i-au dus direct la crematorii”, îşi aminteşte supravieţuitoarea. Apoi, au fost aduşi, povesteşte ea, şi ceilalţi membri ai familiei, tatăl, femeia cu care se recăsătorise şi încă şase fraţi mai mici. Doar o soră, Anna, a scăpat. Se măritase de ceva vreme cu un ucenic de prin Brăila, îşi luase nume românesc şi aşa a supravieţuit.

A stat la Auschwitz până la sfârşitul lui septembrie 1944, la marginea lagărului, într-o baracă de unde putea vedea bine crematoriile. „Mă uitam cu lacrimi în ochi. Îmi muşcam buzele ca să nu plâng, se auzeau gemete prelungi. Oamenii nu aveau putere să mai ţipe. Se văitau pentru ei, se văitau pentru cei dragi. Mă văitam şi eu. Nu aveam glas să mai plâng, Doamne, nu vreau să-mi amintesc! Ne-au despărţit încă de la început. Doar cumnata, aflasem, a scăpat. S-a întors în Cluj şi a murit răpusă de o boală grea. N-am mai vorbit cu ea. După tristeţea aceea, nu voiam decât să uităm”, îşi aminteşte Irina.

„Să nu fie Mengele!”

Femeia îşi continuă povestea ca şi cum ieri s-ar fi întâmplat toate nenorocirile: „În lagăr ardeau crematoriile după fiecare transport cu evrei. Mirosea a carne arsă şi ştiam ce se întâmplă. Se făceau apoi trieri pentru muncă şi ne rugam să nu fie de faţă doctorul Mengele (supranumit «doctorul Moarte», n.r.), căruia îi plăcea să omoare şi să facă experimente pe evrei. Dormeam pe pământul gol, ne spălam cu săpun făcut din grăsimea celor ucişi, iar de mâncat mâncam nişte iarbă cu nisip în ea. Mă cufundasem într-o tăcere grea. Treceau zilnic prin faţa barăcii umbre, oameni care luau drumul morţii”.

În acele momente, tânăra, pe atunci, aproape că nu mai simţea foamea şi frigul, pentru că-i era totuna. Doar câteva pofte simple îi mai ţineau vie speranţa. „Dacă reuşesc să ies, nu-mi doresc decât să mănânc o ceapă şi să fumez!”, gândea ea.

Publicitate

„Ţigane, cântă-mi…”

Pe la sfârşitul lunii septembrie 1944, Irina a fost selectată pentru muncă, împreună cu alţi evrei de la Auschwitz. I-au urcat pe toţi într-un tren de marfă şi i-au dus la Nürnberg. Din cauza bombardamentelor aliate au fost însă transferaţi într-un lagăr din Cehoslovacia.

„În timp ce mă aflam în trenul către Nurnberg, am început să cânt o romanţă românească-«Ţigane, cântă-mi romanţa/ Unei femei ce am iubit»-, vestită la acea vreme. M-a auzit neamţul care-i păzea pe evreii din vagonul alăturat şi, la prima oprire, i-a spus soldatului din vagonul meu să facă schimb, adică să mă ducă în vagonul lui, în locul altei evreice. Am aflat că era român, sas, şi că ajunsese în Wehrmacht pentru că i se promisese pământ, el fiind sărac”, povesteşte supravieţuitoarea. Fermecat de vocea Irinei, sasul şi-a împărţit raţia de mâncare cu ea şi i-a purtat de grijă, până la destinaţie. Nu l-a mai văzut niciodată.

Irina a stat în lagărul din Cehoslovacia până în aprilie 1945, când împreună cu alţi supravieţuitori au fost eliberaţi de către partizanii polonezi şi soldaţii americani.  „Dacă nu veneau partizanii polonezi să ne scape, ne ardeau de vii. Nemţii pregătiseră deja două bidoane cu benzină, dar n-au apucat să ne dea foc, au fugit. Au deschis uşile alea mari, iar noi am tăbărât afară. În ţară ne-am întors în camioane dintr-alea pentru animale, cântând de fericire. Îmi recăpătasem glasul”, a spus evreica.

Cu toate acestea, şi acum îşi aminteşte mirosul morţii de la Auschwitz:„Simt mereu mirosul acela înecăcios, dulce-amărui. Eu eram doar o copilă, aveam 20 de ani, dar nici bucuriile, nici tristeţile ce au urmat n-au şters acele amintiri sinistre”.

„Pe bunicii mei, Roza şi Adolf Şlezinger, evrei din Bistriţa, nici nu i-a mai băgat în lagăr, că erau prea bătrâni, i-au dus direct la crematorii.”

Irina Berenstein supravieţuitoare Auschwitz

„Mă cufundasem într-o tăcere grea. Treceau zilnic prin faţa barăcii umbre, oameni care luau drumul morţii.”

Irina Berenstein supravieţuitoare Auschwitz

„Nemţii pregătiseră deja două bidoane cu benzină, dar n-au apucat să ne dea foc, pentru că au fugit.”

Publicitate

Irina Berenstein supravieţuitoare Auschwitz

Schindler din Ardeal

Preotul Alexandru Nicula – foto (97 de ani), secretarul episcopului Iuliu Hossu, a participat la salvarea a sute de evrei, în 1944. „Nu voi uita niciodată noaptea în care au fost închişi vreo 200 de evrei din Cluj-Napoca, care urmau să fie deportaţi. Ne-am hotărât imediat să intervenim”, a povestit preotul. „Când am ajuns la ei, evreii s-au târât spre mine în genunchi, implorându-mă să-i salvez. Nu-i puteam lăsa fără să-i ajut. Episcopul i-a botezat, iar eu le-am fost naş de botez”, a explicat bătrânul metoda prin care, împreună cu episcopul Hossu, a reuşit să salveze parte din evreii din Cluj-Napoca. De asemenea, după ce i-a ajutat să scape de deportare, Nicula i-a trecut graniţa din Ardealul de Nord, cedat Ungariei în 1941, în România, aflată dincolo de Feleac.  Monika Krajnik

Viaţa după lagărul de exterminare

Imediat după eliberare, Irina s-a întors în Cluj-Napoca, acolo unde credea că-şi va face un rost. Era însă singură. Sora rămasă în viaţă a găsit-o şi a convins-o să se mute la Brăila. A trecut, aşadar, munţii şi, în 1950, s-a căsătorit cu ziaristul Silviu Berian, alias Sami Berenstein, unul dintre fondatorii ziarului „Înainte”, oficiosul Brăilei începând cu anul 1945. Sami fusese şi el deportat în Transnistria. „Ne-am văzut, ne-am luat, am împărţit amintirile dureroase. N-avem copii, iar el s-a prăpădit. Am trăit bine şi frumos în oraşul acesta cosmopolit. Durerea e tot ce-am lăsat în urmă!”, conchide Irina.

Toate acestea sunt, însă, amintiri. Acum, supravieţuitoarea de la Auschwitz răsfoieşte albumele cu amintiri şi merge regulat la Templul Coral din Brăila, ca să-i pomenească pe cei dragi. Vorbeşte cu greu, atât din cauza lacrimilor care îi umplu vocea, cât şi din pricina unei boli care îi afectează gâtul. Are auzul slăbit şi nu lasă întrebările străinilor să-i tulbure tăcerea interioară.  A acceptat cu greu să-şi povestească trecutul, pentru că trecutul, pentru ea, înseamnă suferinţă şi moarte.

Singură şi măcinată de amintiri

„Cândva, în Brăila erau 11.000 de evrei şi opt sinagogi. Acum mai suntem vreo 70 de evrei şi avem o singură sinagogă. Deşi nu a existat antisemitism aici, evreii au plecat, majoritatea, în Israel. Doamna Irina Berenstein a suferit foarte mult, şi-şi aminteşte de trecut, în fiecare an, cu durere în suflet, de Ziua Holocaustului. În Cimitirul Evreiesc avem îngropate bucăţi de săpun făcut din evreii ucişi în lagăr”, a spus David Iancu Segal, preşedintele Comunităţii Evreilor din Brăila.

SURSA Historia

Publicitate
Publicitate

Ştirea zilei

Gunoaie la 40 de grade. Pleșa: „Am scos toate armele, a fost un joc de ping-pong, nu este ce ne dorim și nu va fi”. Când se va încheia chinul albaiulienilor

Publicat

în

Gunoaie la 40 de grade. Pleșa: „Am scos toate armele, a fost un joc de ping-pong, nu este ce ne dorim și nu va fi”. Când se va încheia chinul albaiulienilor

Primarul municipiului, Gabriel Pleșa, a vorbit la Unirea FM despre o problemă încă de actualitate : criza gunoaielor și deșeurilor din capitala de suflet a țării. Prezent în studio alături de moderatorul Simona Lodroman acesta a încercat să răspundă la întrebarea : când se va încheia chinul albaiulienilor? Dat fiind faptul că temperaturile în prezent variază în jurul pragului de 40 de grade Celsius.

Vizita ministrului Mediului la Alba Iulia

În 27 iulie, ministrul Mediului, Tánczos Barna, s-a aflat în județul Alba, în cadrul unei vizite de lucru. Acesta a avut și o întâlnire la Primăria Municipiului Alba Iulia, unde a discutat cu primarul Gabriel Pleșa referitor la problema deșeurilor din municipiu.

Cu privire la vizita ministrului Mediului la Alba Iulia, moderatorul Simona Lodroman l-a întrebat pe primarul Gabriel Pleșa: „L-ați dus pe ministru prin cartierele din Cetate, să vadă străzile pline?” (n.r gunoaie și deșeuri ), iar răspunsul acestuia a fost : „Nu am avut timp, fiindcă trebuie să meargă în zonele calamitate, abia 20 de minute am reușit să îi…”.

Ce s-a discutat la întâlnirea de la Primăria Alba Iulia cu Tánczos Barna

„I-am spus situația, dânsul a răspuns și în timpul conferinței de presă adresate de mass media locală, situația este în felul următor : nu este ceea ce ne dorim – categoric – și nici nu va fi până când nu o să intrăm pe noul contract de salubritate, știm foarte bine de ce, deocamdată colectăm gunoiul  așa cum este, amestecat, fără să îl selectăm.”

„Un joc permanent de ping-pong. Trebuie să scoatem toate armele”

„Totodată cantitățile de la CMID Galda au fost limitate, tot timpul am fost ca într-un joc de ping-pong, noi ca administrație locală, cei de la CMID Galda nu primeau decât anumite cantități, iar operatorul nostru de salubritate se plângea de cantitatea limitată și nu poate ridica tot de pe raza municipiului. Cei de la CMID Galda spuneau că operatorul de salubritate dat fiind faptul că nu aduce cât de cât selectat, sau preselectat gunoiul, este greu de procesat și întâmpină probleme tehnologice.

Cu alte cuvinte noi ar trebui până la urmă să scoatem toate armele la bătaie, am făcut adrese către Garda de Mediu, către toate instituțiile abilitate, au fost amenzi, am aplicat amenzi și noi. Numai să știți că, din păcate, acest amenzi nu au total problema și există încă probleme. Totuși, frecvența sesizărilor a scăzut simțitor, surprinzător în ultimele zile am simțit o liniște ciudată, nu au mai fost fotografii cu eurocontainere pline sau gunoi aruncat pe lângă și nu am mai avut sesizări ca nu s-a ridicat la timp.”

Când intrăm în normalitate?

„Din păcate, nu vom intra într-o normalitate decât după intrarea în vigoare a noului contract, care  ar avea termen 7 septembrie, este adevărat că sunt întârziați cu pornirea contractelor, este vorba de peste 20.000 de contracte ce trebuie încheiate cu operatori fizici și economici, deși noi am aprobat într-o ședință extraordinară, de peste o săptămână, noile tarife pe contractul de salubritate sunt câteva UAT-uri ce încă nu au făcut asta.

Am sunat la A.D.I Salubris și se pare că mai așteaptă trei comune să își facă Hotărâre de Consiliu Local. Luni, cel târziu marți, sper ca domnul Președinte în persoana primarului de la Cugir să convoace ședinta și să votăm prețurile, din acel moment începe contractarea. E adevărat ca timpul este scurt, dar noi am făcut adresă și le-am spus clar ca vor trebui să țină cont de această dată ( 7 septembrie ) chiar dacă solicită o prelungire personal, conducerea primăriei Alba Iulia nu o să fie de acord cu o prelungire de 14-15 zile peste ceea ce am stabilit.

În schimb noi mai avem probleme până la intrarea în normalitate și a fi serviciu de salubritate așa cum ne dorim, chiar după intrarea în vigoarea a noului contract, după 1 august vom începe să facem promovare pentru colectarea selectivă, să spunem oamenilor ce obligații au, vom avea de lucru la extinderea rămpilor de lucru existente în zonele de locuințe colective, avem o comisie ce a identificat tot ce trebuie făcut, pentru ca vor fi cel puțin 6-7 eurocontainere, se strânge pe patru fracții plus gunoiul menajer, ele trebuie extinse, modificate și trebuie închise cu sistem centralizat și cu card, ce se vor da doar la cei din asociația de proprietari ce depozitează gunoiul acolo, altfel nu putem să securizăm aceste puncte și se va întampla ca cei din alte părți să depozite și trebuie să terminăm acest lucru, mai mult aceste puncte vor fi supravegheate video.

Publicitate

Citește și : Primăria Alba Iulia se vrea VERDE în fiecare VINERI. Provocare pentru alte instituții și albaiulieni. „Renunțăm la mașini”

Unde rampa de gunoi are mai puțin de zece metri față de geamul unei locuințe o să recurgem la acel contract pe care îl avem deja semnat cu rampele îngropate. Într-un fel sau altul toate cele 123 de puncte de colectare din zona locuințelor colective în câteva luni de zile se vor schimba și moderniza. În momentul în care ai făcut golirea este obligatoriu să se spele și să se curețe, în câteva luni de zile ar trebui să avem un serviciu precum cel la Oradea. Tot procesul o să fie supravegheat video, există legislație pentru amenzi și ea va fi aplicată.

În anul 2020 pentru că nu am îndeplinit target-ul de reciclare am plătit 460.000 de lei de la bugetul local, bani care puteau să fie folosiți la altceva și sperăm ca pe viitor să creștem gradul de reciclare astfel încât să evităm asta.”, a declarat Gabriel Pleșa, la Unirea FM, într-o emisiunea moderată de Simona Lodroman

Citește mai mult

Ştirea zilei

ȘTRANDURILE și PISCINELE din județul Alba, unde să te relaxezi și să te răcorești vara aceasta: Program, tarife și facilități 2021

Publicat

în

ȘTRANDURILE și PISCINELE din județul Alba, unde să te relaxezi și să te răcorești vara aceasta: Program, tarife și facilități 2021

Odată cu creșterea temperaturii și relaxarea măsurilor împotriva corovirusului, a început redeschiderea a tot mai multe ștranduri și piscine din județul Alba.

Cel mai bun motiv pentru o escapadă la piscină sunt temperaturile care se apropie sau uneori depășesc 40°C. Atunci când se anunţă arşiţă în toată ţara, piscinele sunt singurele locuri pline de oameni și ne fac să trecem mai ușor zilele călduroase.

Astoria Pool Park

Astoria Pool Park este situat pe DN1, comuna Sântimbru și a devenit încă de la început un punct de atracție atât pentru cei mici, cât și pentru cei mari.

Sub mottoul „Fun happens under the sun”, Astoria Pool Park este un punct de atracție atât pentru cei mici, cât și pentru cei mari. Centrul dispune de o piscină cu apă încălzită, un jacuzzi exterior și paturi de hidromasaj.

Clienții se pot răcori la „Water Bar”, care oferă un meniu variat de băuturi, inclusiv frozen drinks, pregătite după rețetele proprii ale locației. Complexul are inclusă o zonă pentru servirea mesei, unde se poate opta atât pentru gustări și salate, cât și pentru pizza.

Tarife:

Luni – vineri: 30 de lei/ persoană, inclus prosop de plajă și șezlongul.

Sâmbătă – duminică: 40 de lei/persoană, inclus prosop de plajă și șezlongul.

Program:

luni – duminică: 9.00 – 21.00

Ștrandul Municipal Aiud

Situat pe strada Băilor nr. 2, ştrandul din Aiud este o altă opțiune demnă de luat în considerare în cazul în care te prinde vara acasă!

Ştrandul deţine un bazin pentru adulţi, cu o adâncime de 2,5 m şi o lungime de 35 m, precum şi un bazin cu apă încălzită pentru copii.

Pentru cei care doresc, locația oferă în incintă un bar şi o terasă pentru servirea mesei, la prețuri acecsibile.

Tarife:

Luni – duminică 25 lei/adulți, 20 lei/copii sub 14 ani.

Publicitate
Program:

Luni – duminică 8.00 – 20.00.

Piscina de la Allegria Hotel Spa &Wellness

Situată la ieşirea din Alba Iulia spre Sebeş, intersecţia cu drumul spre Vinţu de Jos, piscina de la Allegria Hotel Spa & Wellness poate fi o alegere ideală pentru cei care doresc să scape de stresul şi agitaţia din oraș.

Piscina exterioară are lungimea de 26 de metri, lăţimea de 9 metri, iar adâncimea de 1,5 metri. Apa este sărată şi are temperatura de 28 de grade Celsius.

Chiar lângă piscină se află amplasat şi barul, astfel clienţii se pot răcori cu o băutură chiar din ştrand.

Anul acesta este disponibilă doar piscina din exteriorul complexului.

Tarife:

Luni – vineri: 20 de lei cu prosop și șezlong inclus

Sâmbătă – Duminică: 40 de lei cu prosop și șezlong inclus

Program:

Zilnic 9.30 – 22.00

Pensiunea Drumul Dragostei (între Alba Iulia şi Vinţu de Jos)

Situată într-o zonă liniştită şi pitorească, la 3 km de Alba Iulia (spre Vinţu de Jos), pesiunea Drumul Dragostei are o piscină exterioară cu o lungime de 17 metri şi o adâncime de 1,6 metri.

Pe lângă spaţii de cazare, proprietatea Drumul Dragostei oferă facilităţi de echitaţie şi acces gratuit la internet Wi-Fi.

Locația dispune de posibilități de joacă pentru copii, posibilitatea de a juca tenis de masă și tenis de câmp.

Drumul Dragostei are, de asemenea, un restaurant care serveşte preparate din bucătăria românească tradiţională.

Publicitate

La zona de food & drinks se pot servi băuturi alcoolice și răcoritoare, precum și produse grill.

Tarife:

luni – vineri: 25 de lei pentru adulți, 20 de lei pentru copiii între 4 și 12 ani

sâmbătă-duminică: 35 de lei pentru adulți, 30 de lei pentru copii

Program:

luni – vineri: 10.00 – 20.00

sâmbătă – duminică: 09.00 – 20.00

Baza de Agrement Blaj

Baza de Agrement a municipiului Blaj, situată în Parcul Avram Iancu, se întinde pe o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi şi dispune de un ştrand pentru adulţi, trei bazine pentru copii, un gazon generos pentru plajă, vestiare, duşuri, wifi, terenuri de sport (unul de tenis pe zgură, altul sintetic pentru fotbal şi baschet), spaţii de joacă şi alimentaţie publică.

Terenurile de sport, spaţiile de joacă, gazonul generos pe care se poate face plajă, spaţiile de alimentaţie publică, internetul gratuit în sistem Wi-Fi şi instalaţia de sonorizare fac din baza de agrement o destinaţie râvnită de blăjeni şi nu numai.

Baza de agrement și-a deschis porțile publicului din data de 27 iunie.

Tarife:

15 lei pentru adulți şi 8 lei pentru copiii sub 14 ani

Program:

Marţi – duminică 9.00 – 20.30

Ștrandul de la Zlatna

Ștrandul de la Zlatna este o recomandare potrivită pentru toți cei din împrejurimi.

Situat la iesirea din Zlatna spre Abrud pe partea stangă, lângă Stadionul ”Minaur”, ştrandul are două bazine, unul pentru adulţi şi unul pentru copii.

Publicitate

Vă puteți bucura aici de plaje amenajate din iarbă, nisip, grilaje din lemn semisintetic de exterior precum şi zone de plajă cu pavele pentru şezlonguri.

Ștrandul este deschis publicului din data de 30 iunie.

Piscina Perla Arieșului

Piscina de la Vila Perla Arieșului este locul ideal pentru a petrece o zi de vacanță în mijlocul naturii, la poalele munților, într-un sat care a păstrat intacte obiceiurile moților. O pensiune cochetă, plină de căldură, cu legende și povești care nu te plictisesc, un loc perfect pentru relaxare si vânătoare de fotografii pentru că aici peisajele sunt amețitoare și te farmecă din prima clipa. Nici nu ajungi sa înnoptezi că te și gândești cum îți planifici zilele libere, să revii aici. Este o recomandare potrivită pentru toți cei din împrejurimi și nu doar

Piscina face parte din patrimoniul Vilei Perla Arieșului și poate fi vizitată pentru o doză de răcoare pe drumul național 75, în localitatea Albac pe strada Crișan la numărul 60, unde ospitalitatea specifică ardeleanului vă așteaptă înspre a vă încânta.

Tarife:

luni – duminică: 30 lei pentru adulți, 15 lei pentru copii sub 15 ani

Program:

luni – duminică 10.00 – 21.00.

Pe măsura ce ștrandurile și piscinele din județul Alba se vor deschide și numărul unităților disponibile va crește , Ziarul Unirea va face un update la zi cu fiecare  schimbare astfel încât cititorii să fie informați cu privire la disponibilitatea, programul și tarifele ștrandurilor și piscinelor din județ.

Ștrand Baia de Arieș

O mică oază de liniște și relaxare, perfectă pentru o zi caniculară se află în zona Munților Apuseni. Ștrandul Baia de Arieș este cel mai modern complex de piscine din Apuseni, fiind vizitat anual inclusiv de turiști din alte județe.

Tarife:

luni – duminică: 10 lei pentru adulți, 5 lei pentru copiii între 3 și 18 ani și pensionari, GRATUIT pentru copiii sub 3 ani, copiii instituţionalizaţi, veteranii de război sau persoanele cu handicap

Program:

luni – duminică 10.00 – 20.00.

Publicitate
Citește mai mult

Ştirea zilei

RADARE de WEEKEND în Alba: Drumurile monitorizate de Poliţia Rutieră, în perioada 30 iulie – 2 august 2021

Publicat

în

RADARE de WEEKEND în Alba: Drumurile monitorizate de Poliţia Rutieră, în perioada 30 iulie – 2 august 2021

Inspectoratul de Poliție Județean Alba a comunicat amplasarea radarelor pe drumurile din județ, în perioada 30 iulie – 2 august 2021. Conducătorii auto sunt sfătuiți să circule cu atenție și în limitele vitezei legale, dacă este neaparat nevoie să o facă, dacă nu, sunt rugați să respecte restricțiile de circulație impuse de autorități.

Amplasarea radarelor în perioada 30 iulie – 02 august 2021

Electrica Furnizare Discount

Drumul Naţional 1- Alba Iulia – Sântimbru –– Oiejdea – Galda de Jos – Teiuş – Aiud – Inoc – limită cu judeţul Cluj
Drumul Naţional 1- Sebeş – Cut – Cunţa – limită judeţul Sibiu
Drumul Naţional 7 Săliştea –– Șibot – limită cu judeţul Hunedoara
Drumul Naţional 67C – Sebeş –Petreşti – Săsciori
Drumul Naţional 74 – Ighiu – Zlatna – Feneş – Abrud –– Bucium Cerbu
Drumul Naţional 75 – Câmpeni – Gârda – Arieşeni
Drumul Naţional 75 – Baia de Arieş – Lupşa
Alba Iulia – Bulevardul Încoronării – Bulevardului Ferdinand I – strada Clujului, strada Regiment V Vânători, Strada Calea Moţilor
Municipiul Sebeş – strada Lucian Blaga, strada Traian
Cugir – strada Victoriei
Ocna Mureş – Războieni – Noşlac

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare