Rămâi conectat

Ştirea zilei

Mărturiile unei femei din Alba Iulia care a simțit mirosul morții de la Auschwitz: Mâncam nişte iarbă cu nisip în ea

Ziarul Unirea

Publicat

în

Irina Berenstein (86 de ani), originară din Alba Iulia, şi-a văzut părinţii, bunicii şi şapte fraţi intrând pe uşa camerei de gazare. Fiică a unui bijutier, ea a fost deportată la vârsta de 20 de ani, în martie 1944. A scăpat ca prin minune şi acum trăieşte în Brăila, scrie Historia.ro

La 86 de ani, Irina, fostă croitoreasă de lux, deapănă amintiri pe care şi coala de hârtie le suportă cu greu. Şi-a văzut bunicii, părinţii-tatăl şi femeia care era cu el-  şi o parte dintre fraţi duşi la crematorii. 11 oameni dragi şi-a pierdut în lagărul de la Auschwitz, între care şi şase fraţi, cu vârste între 10 şi 17 ani. „Tatăl meu, bijutier iscusit-de fapt, am fost o familie de bijutieri-, avea o prăvălie în Alba Iulia. Pe când aveam 5 ani, am rămas orfană de mamă. M-a luat la el fratele mai mare, Eugen, care era tot bijutier, dar la Cluj-Napoca. După ce  Ardealul a fost ocupat, au început şi persecuţiile. Ne-au obligat să purtăm steaua galbenă-«Steaua lui David» -, apoi au început să-i adune pe băieţii care erau bănuiţi că ar fi comunişti”, povesteşte Irina Berenstein.

Elit - Gustul Desăvârșit

La început, prin 1940-1941, deportau mai mult băieţi şi fete sau oponenţi ai guvernului. Unii chiar se ofereau voluntari să plece, pentru că li se spunea că merg „la muncă”, mai spune femeia. În 1944, însă, i-au adunat pe aproape toţi evreii din Cluj-copii, tineri şi bătrâni, bărbaţi şi femei-şi i-au urcat în vagoane de marfă.

BUNICII, PREA BĂTRÂNI

Irina s-a aflat într-unul dintre primele transporturi de evrei clujeni. „La 5 martie 1944 am împlinit 20 de ani. La o lună, ne-au adunat pe toţi evreii din Cluj şi ne-au dus la «Cărămidărie». Am fost luată cu forţa, împreună cu fratele şi cumnata mea. Ne-au spus că mergem la muncă, dar ne-au dus la Auschwitz. Pe bunicii mei, Roza şi Adolf Şlezinger, evrei din Bistriţa, nici nu i-au mai băgat în lagăr, că erau prea bătrâni, i-au dus direct la crematorii”, îşi aminteşte supravieţuitoarea. Apoi, au fost aduşi, povesteşte ea, şi ceilalţi membri ai familiei, tatăl, femeia cu care se recăsătorise şi încă şase fraţi mai mici. Doar o soră, Anna, a scăpat. Se măritase de ceva vreme cu un ucenic de prin Brăila, îşi luase nume românesc şi aşa a supravieţuit.

A stat la Auschwitz până la sfârşitul lui septembrie 1944, la marginea lagărului, într-o baracă de unde putea vedea bine crematoriile. „Mă uitam cu lacrimi în ochi. Îmi muşcam buzele ca să nu plâng, se auzeau gemete prelungi. Oamenii nu aveau putere să mai ţipe. Se văitau pentru ei, se văitau pentru cei dragi. Mă văitam şi eu. Nu aveam glas să mai plâng, Doamne, nu vreau să-mi amintesc! Ne-au despărţit încă de la început. Doar cumnata, aflasem, a scăpat. S-a întors în Cluj şi a murit răpusă de o boală grea. N-am mai vorbit cu ea. După tristeţea aceea, nu voiam decât să uităm”, îşi aminteşte Irina.

„Să nu fie Mengele!”

Femeia îşi continuă povestea ca şi cum ieri s-ar fi întâmplat toate nenorocirile: „În lagăr ardeau crematoriile după fiecare transport cu evrei. Mirosea a carne arsă şi ştiam ce se întâmplă. Se făceau apoi trieri pentru muncă şi ne rugam să nu fie de faţă doctorul Mengele (supranumit «doctorul Moarte», n.r.), căruia îi plăcea să omoare şi să facă experimente pe evrei. Dormeam pe pământul gol, ne spălam cu săpun făcut din grăsimea celor ucişi, iar de mâncat mâncam nişte iarbă cu nisip în ea. Mă cufundasem într-o tăcere grea. Treceau zilnic prin faţa barăcii umbre, oameni care luau drumul morţii”.

În acele momente, tânăra, pe atunci, aproape că nu mai simţea foamea şi frigul, pentru că-i era totuna. Doar câteva pofte simple îi mai ţineau vie speranţa. „Dacă reuşesc să ies, nu-mi doresc decât să mănânc o ceapă şi să fumez!”, gândea ea.

„Ţigane, cântă-mi…”

Pe la sfârşitul lunii septembrie 1944, Irina a fost selectată pentru muncă, împreună cu alţi evrei de la Auschwitz. I-au urcat pe toţi într-un tren de marfă şi i-au dus la Nürnberg. Din cauza bombardamentelor aliate au fost însă transferaţi într-un lagăr din Cehoslovacia.

„În timp ce mă aflam în trenul către Nurnberg, am început să cânt o romanţă românească-«Ţigane, cântă-mi romanţa/ Unei femei ce am iubit»-, vestită la acea vreme. M-a auzit neamţul care-i păzea pe evreii din vagonul alăturat şi, la prima oprire, i-a spus soldatului din vagonul meu să facă schimb, adică să mă ducă în vagonul lui, în locul altei evreice. Am aflat că era român, sas, şi că ajunsese în Wehrmacht pentru că i se promisese pământ, el fiind sărac”, povesteşte supravieţuitoarea. Fermecat de vocea Irinei, sasul şi-a împărţit raţia de mâncare cu ea şi i-a purtat de grijă, până la destinaţie. Nu l-a mai văzut niciodată.

Irina a stat în lagărul din Cehoslovacia până în aprilie 1945, când împreună cu alţi supravieţuitori au fost eliberaţi de către partizanii polonezi şi soldaţii americani.  „Dacă nu veneau partizanii polonezi să ne scape, ne ardeau de vii. Nemţii pregătiseră deja două bidoane cu benzină, dar n-au apucat să ne dea foc, au fugit. Au deschis uşile alea mari, iar noi am tăbărât afară. În ţară ne-am întors în camioane dintr-alea pentru animale, cântând de fericire. Îmi recăpătasem glasul”, a spus evreica.

Cu toate acestea, şi acum îşi aminteşte mirosul morţii de la Auschwitz:„Simt mereu mirosul acela înecăcios, dulce-amărui. Eu eram doar o copilă, aveam 20 de ani, dar nici bucuriile, nici tristeţile ce au urmat n-au şters acele amintiri sinistre”.

„Pe bunicii mei, Roza şi Adolf Şlezinger, evrei din Bistriţa, nici nu i-a mai băgat în lagăr, că erau prea bătrâni, i-au dus direct la crematorii.”

Irina Berenstein supravieţuitoare Auschwitz

„Mă cufundasem într-o tăcere grea. Treceau zilnic prin faţa barăcii umbre, oameni care luau drumul morţii.”

Irina Berenstein supravieţuitoare Auschwitz

„Nemţii pregătiseră deja două bidoane cu benzină, dar n-au apucat să ne dea foc, pentru că au fugit.”

Irina Berenstein supravieţuitoare Auschwitz

Schindler din Ardeal

Preotul Alexandru Nicula – foto (97 de ani), secretarul episcopului Iuliu Hossu, a participat la salvarea a sute de evrei, în 1944. „Nu voi uita niciodată noaptea în care au fost închişi vreo 200 de evrei din Cluj-Napoca, care urmau să fie deportaţi. Ne-am hotărât imediat să intervenim”, a povestit preotul. „Când am ajuns la ei, evreii s-au târât spre mine în genunchi, implorându-mă să-i salvez. Nu-i puteam lăsa fără să-i ajut. Episcopul i-a botezat, iar eu le-am fost naş de botez”, a explicat bătrânul metoda prin care, împreună cu episcopul Hossu, a reuşit să salveze parte din evreii din Cluj-Napoca. De asemenea, după ce i-a ajutat să scape de deportare, Nicula i-a trecut graniţa din Ardealul de Nord, cedat Ungariei în 1941, în România, aflată dincolo de Feleac.  Monika Krajnik

Viaţa după lagărul de exterminare

Imediat după eliberare, Irina s-a întors în Cluj-Napoca, acolo unde credea că-şi va face un rost. Era însă singură. Sora rămasă în viaţă a găsit-o şi a convins-o să se mute la Brăila. A trecut, aşadar, munţii şi, în 1950, s-a căsătorit cu ziaristul Silviu Berian, alias Sami Berenstein, unul dintre fondatorii ziarului „Înainte”, oficiosul Brăilei începând cu anul 1945. Sami fusese şi el deportat în Transnistria. „Ne-am văzut, ne-am luat, am împărţit amintirile dureroase. N-avem copii, iar el s-a prăpădit. Am trăit bine şi frumos în oraşul acesta cosmopolit. Durerea e tot ce-am lăsat în urmă!”, conchide Irina.

Toate acestea sunt, însă, amintiri. Acum, supravieţuitoarea de la Auschwitz răsfoieşte albumele cu amintiri şi merge regulat la Templul Coral din Brăila, ca să-i pomenească pe cei dragi. Vorbeşte cu greu, atât din cauza lacrimilor care îi umplu vocea, cât şi din pricina unei boli care îi afectează gâtul. Are auzul slăbit şi nu lasă întrebările străinilor să-i tulbure tăcerea interioară.  A acceptat cu greu să-şi povestească trecutul, pentru că trecutul, pentru ea, înseamnă suferinţă şi moarte.

Singură şi măcinată de amintiri

„Cândva, în Brăila erau 11.000 de evrei şi opt sinagogi. Acum mai suntem vreo 70 de evrei şi avem o singură sinagogă. Deşi nu a existat antisemitism aici, evreii au plecat, majoritatea, în Israel. Doamna Irina Berenstein a suferit foarte mult, şi-şi aminteşte de trecut, în fiecare an, cu durere în suflet, de Ziua Holocaustului. În Cimitirul Evreiesc avem îngropate bucăţi de săpun făcut din evreii ucişi în lagăr”, a spus David Iancu Segal, preşedintele Comunităţii Evreilor din Brăila.

SURSA Historia


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Ştirea zilei

Zonă de recreere pe malul Râului Mureș, din Alba Iulia: Proiectul, pe masa consilierilor locali

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zonă de recreere pe malul Râului Mureș, din Alba Iulia: Proiectul, pe masa consilierilor locali

Pe masa consilierilor locali din Alba Iulia se află un proiect de hotărâre privind amenajarea unei zone de recreere pe malului Râului Mureș.

Prin prezenta investiție se dorește amenajarea unei zone de recreere în zona râului Mureș, amenajare care va deservi populația municipiului Alba lulia și care va oferi zone special amenajate pentru petrecerea timpului liber – pavilioane și zone pentru gratar, teren de sport, loc de joacă pentru copii, zonă de plaja, etc.

Elit - Gustul Desăvârșit

Din suprafața totală de 14018 mp, prin prezenta investiție se va amenaja o suprafață de 5093 mp, în apropierea debarcaderului existent.

Amenajarea propusă se va desfășura pe două zone, spre Sud-Est (2070 mp) și Nord-Vest (3023 mp) față de accesul existent la zona debarcaderului.
Zona dinspre Sud-Est va cuprinde zona de parcare.

Accesul autovehiculelor se va realiza din drumul de acces existent către debarcader, printr-o alee auto cu lățimea de 6 m care va deservi cele 36 locuri de parcare propuse.

Parcările și aleea de acces se vor realiza prin așternerea unui strat din piatră spartă compactată cu grosimea de 20 cm. Zona va fi delimitată de borduri din beton.

De asemenea, în zonă se vor planta arbori și arbuști decorativi.

Zona dinspre Nord-Vest, cu o suprafață de 3023 mp va avea mai multe categorii de amenajări:

Zona pentru picnic – formată din trei pavilioane pentru barbeque (grătar), construcții pe structură metalică unde se vor amplasa grătarele împreună cu seturi formate din mese și scaune pentru picnic. Aceasta va ocupa partea de Nord a amenajării. Suprafața construită a unui pavilion va fi de 47.25 mp. Din punct de vedere al dotărilor în zonă se vor amplasa 19 seturi de masă cu bănci pentru picnic și 6 gratare prefabricate din beton cu funcționare pe lemn și cărbuni.

În partea de Sud a amenajării, pe malul râului Mureș, se va realiza o zonă de plajă prin așternerea unui strat de nisip cu grosimea de 30 cm.

Locul de joacă pentru copii va fi amplasat între zona de picnic și cea de plajă și va fi reprezentat de o zonă cu nisip delimitată de borduri cauciuacate, pe care se va amplasa un ansamblu de joacă format din doua tobogane, poduri de trecere, punct de observație, etc.

Spre partea de Vest a zonei amenajate se va realiza un teren de volei pe nisip. Acesta se va executa prin așternerea unui strat de nisip de 30 cm grosime delimitat de borduri.

Legătură între drumul de acces și amenajările propuse se va realiza cu ajutorul unei alei pietonale care va străbate zona de la SE la NV. Aleea va fi realizată din dale prefabricate din beton, așezate pe un pat de nisip și un strat suport din pietriș compactat. Aceasta va asigura accesul la toate amenajările propuse. înspre Nord-Vest, în apropierea terenului de volei, se vor amplasa bănci pentru odihnă de-a lungul aleii. S-au propus în total 10 bănci.

Iluminarea întregii amenajări se va realiza cu ajutorul unor stâlpi de iluminat pentru parcuri, cu înălțimea de 3.50 m, dotați cu panouri fotovoltaice. S-a propus amplasarea a 15 stâlpi de iluminat, la nivelul întregii amenajări.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

Alba Iulia ar putea avea în curând 15 stații de reîncărcare pentru vehicule electrice: Proiect în Consiliul Local

Ziarul Unirea

Publicat

în

Alba Iulia ar putea avea în curând 15 stații de reîncărcare pentru vehicule electrice: Proiect în Consiliul Local

În municipiul Alba Iulia ar putea fi amplasate în viitor, 15 stații de reîncărcare pentru vehiculele electrice. Consilierii locali vor avea de aprobat în ședința de îndată din 11 august, participarea Municipiului Alba lulia în cadrul ” Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de vedere energetic: stații de reîncărcare pentru vehicule electrice în localități.

Locații propuse – stații reîncărcare autoturisme

  • B-duL 1 Decembrie 1918
  • B-dul Revoluției
  • Str.Septimiu Severus
  • B-dul Republicii
  • Str Crișan (Arhiva)
  • Str. lașilor
  • Str. București
  • Str. Trandafirilor
  • Vasile Alexandri (parcare cămin armată)
  • Piața Consiliul Europei
  • Str. Uranus
  • Str. Mitropolit Alex Sterca Șuluțiu
  • Str. Francisca
  • Calea Moților (Zona Kaufland)
  • Str. Brândușei

Caracteristici tehnice ale stațiilor de raincarcare vehicule electrice:

Elit - Gustul Desăvârșit

Stație de încărcare formată din minimum două puncte de reîncărcare, alimentate de același punct de livrare din rețeaua publică de distribuție, din care un punct de reîncărcare permite încărcarea mult standard în curent continuu la o putere > 50 kW și un punct de reîncărcare permite încărcarea în curent alternativ la o putere > 22 kW a vehiculelor electrice.
Stația de reîncărcare va permite încărcarea simultană la puterile declarate.

Stație de reîncărcare cu funcționare in curent continuu si alternativ care permite încărcarea simultana la puterile declarate

Stația poate asigura, pe lângă încărcarea în curent alternativ și încărcarea mult standard în curent continuu.

Scopul realizării obiectivului de investiții îl reprezintă dezvoltarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de vedere energetic în municipiul Alba lulia, ca urmare a identificării nevoilor de reducere a poluării aerului, ceea ce va permite atât îmbunătățirea calității vieții populației, cât și îmbunătățirea calității mediului înconjurător.

Acest proiect este complementar cu alte investiții ale Municipalității aflate în implementare/ pregătire/ pentru alte stații de reîncărcare electrică pentru autovehicule electrice :

– 3 stații de încărcare rapidă pentru autovehicule electrice au fost recepționate în cadrul programului gestionat deAFM- (strada Livezii, B-dul Revoluției și Piața luliu Maniu)
– 6 stații de încărcare pentru autovehicule electrice sunt la stadiu de proiect tehnic în cadrul celor 2 proiecte de mobilitate urbană durabilă finanțate prin POR 2014-2020
– încă 3 stații pentru autovehicule electrice sunt la stadiu de DALI (documentație de avizare a lucrărilor de intervenție), care vor fi finanțate prin POR sau alte programe de finanțare – Lotul 3 de mobilitate


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

La mulţi ani, Veta Biriș! Tezaurul cântecului popular din Alba împlinește frumoasa vârstă de 73 de ani!

Ziarul Unirea

Publicat

în

La mulţi ani, Veta Biriș! Tezaurul cântecului popular din Alba împlinește frumoasa vârstă de 73 de ani!

Veta Biriș, una dintre cele mai cunoscute cântărețe de muzică populară din România, sărbătorește astăzi împlinirea a 73 de ani. Cântăreaţa de muzică populară Veta Biriş s-a născut la 11 august 1949 în localitatea Veseuş, judeţul Alba iar la 17 ani s-a mutat în Căpâlna de Jos.

A debutat în 1967 în cadrul concursului „Dialoguri la distanţă”, la care a participat ca reprezentant al Regiunii Autonome Maghiare Mureş (denumirea de atunci a judeţului Mureş) cu melodia „Bădiţă de pe Târnava”. Primele înregistrări audio au fost realizate în acelaşi oraş, la Radio Târgu Mureş.

Consacrarea artistei a avut loc după participarea la concursul „Floarea din grădină” (1974) de la Televiziunea Română, unde a impresionat prin interpretarea melodiilor populare „Cântecul Iancului” şi „Plânge-mă, mamă, pe mine”, conform www.muzica-populara.com.

Elit - Gustul Desăvârșit

Primul disc l-a imprimat la „Electrecord”. Remarcată de către Adrian Păunescu, a început să aibă recitaluri în cadrul „Cenaclului Flacăra”. Tot Păunescu a scris versurile altei piese celebre interpretată de Veta Biriş, „Tu, Ardeal”. „Cântecul Iancului”, „Bădiţă de pe Târnavă”, „Mândre-s nunţile-n Tăuni”, „Mama mi-o făcut gura”, „Sus, sus, sus la munte, sus”, „Aşa-i românul”, „Noi suntem români”, „Hai să-ntindem hora mare”, reprezintă cele mai cunoscute piese ale cântăreţei. În anul 2003 a văzut lumina tiparului cartea „Veta Biriş. Cântecul Vieţii” de Ion Moldovan, mai notează sursa citată.

Printre discurile lansate se numără: „Sus, sus, sus, la munte, sus” (1982), „Doamne, ocroteşte-i pe români” (1991), „Veniţi astăzi credincioşi – colinde” (1993), „Sub falnic gorun” (1999), „Cine-o-mpărţât dragostea” (2009), „Măi române românaş” (2011), notează www.discogs.com.

În 2004, Veta Biriş a fost decorată cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, categoria D – „Arta Spectacolului”, notează www.presidency.ro. Deţine o colecţie impresionantă de straie populare, de care este foarte mândră, conform www.bestmusic.ro.

Veta Biriș, îndrăgostită de meleagurile natale. De ce nu a plecat de la sat deloc

Veta Biriș este o interpretă cunoscută din Ardeal. S-a născut în județul Alba și mărturisește că nu a uitat niciodată de unde a plecat chiar dacă în prezent este una dintre cele mai îndrăgite artiste de la noi din țară.

Acesta este motivul pentru care vedeta nu a plecat din localitate și nu și-a dorit să locuiască la oraș. Cântăreața este foarte apropiată de comunitatea din care face parte, unde oamenii se ajută unul pe celălalt.

„Sunt bucuroasă că am rămas acolo, la sat, pentru că am rămas mai aproape de rădăcina cântecului popular. Dacă sătenii mei știau un cântec, veneau imediat și mi-l spuneau.

De când am început să cânt, în 1967, am rămas omul de la țară. Dacă am ales să stau în continuare acolo, consătenii mei se bucură și suferă odată cu mine. În comunitatea asta de la țară oamenii se ajută între ei.

Nu am uitat de unde am plecat. Am avut privilegiul de a face cunoscut tot ce are mai frumos Valea Târnavei”, a mărturisit Veta Biriș în podcast-ul moderat de Andreea Bogdan pe Youtube.

Sursa: agerpres.ro fanatik.ro libertatea.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea